Rusia a decis să investigheze legalitatea recunoaşterii independenţei ţărilor baltice de către URSS în 1991. Ieri, Comisia juridică din Camera deputaților în coordonarea fostului turnător la Securitate Ciprian Nica a analizat votul prin care judecătorul CCR Mircea Minea a fost ales în 2010. Sesizarea a fost făcută de deputatul PSD Marian Neacșu recent condamnat de ÎCCJ pentru conflict de interese și cel care și-a instalat ilegal nevasta în fruntea PAID cu un salariu de 5000 Euro lunar.
Nu știm dacă PSD-iștii noștri s-au luat după ruși sau pur și simplu „gândesc la fel” și „simt la fel” după cum ne-au comunicat în campania electorală.
Biroul procurorului-şef al Rusiei examinează dacă fosta Uniune Sovietică a acţionat legal atunci când a recunoscut independenţa ţărilor baltice, în 1991, scrie BBC News online.
Investigaţia a fost catalogată drept o „provocare absurdă” de către ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius.
Estonia, Letonia şi Lituania au fost ocupate de către forţele comuniste sovietice în 1940. Fosta URSS s-a destrămat în 1991.
Procurorul-şef al Rusiei a declarat săptămâna trecută ilegală transferarea Crimeei de la Rusia la Ucraina în 1954. La vremea respectivă Rusia şi Ucraina erau republici în cadrul URSS, la conducerea căreia se afla liderul comunist Nikita Hruşciov.
Anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014, a fost condamnată de către comunitatea internaţională. Etnicii ruşi din peninsula ucraineană au votat să se alăture Rusiei într-un referendum puternic controversat.
Estonia şi Letonia au minorităţi ruse importante, iar Lituania are o minoritatea rusă mai redusă.
O sursă de la Biroul procurorului-şef rus, citată de agenţia de ştiri Interfax, a declarat că investigaţia cu privire la independenţa ţărilor baltice a fost deschisă în urma cererii a doi deputaţi.
Evgheni Fiodorov şi Anton Romanv, membri ai Partidului Rusia Unită al preşedintelui rus Vladimir Putin, afirmă într-o scrisoare că decizia din 1991 de recunoaştere a independenţei ţărilor baltice a fost luată „de către un organism neconstituţional”.
Sursa citată a adăugat că nu vor exista „consecinţe legale” în cazul în care se va stabili că recunoaşterea, în 1991, a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei a fost ilegală.
Cele trei ţări baltice au aderat la Uniunea Europeană (UE) şi NATO în 2004. Rusia denunţă acest lucru drept o provocare la adresa intereselor sale în domeniul securităţii.
Tensiunile între Moscova şi ţările baltice au început să crească după anexarea Crimeei şi izbucnirea războiului civil în estul Ucrainei, în aprilie 2014. Separatişti proruşi puternic înarmaţi luptă de atunci în regiunea Donbas împotriva trupelor guvernamentale.
Parcă trasă la indigo, acțiunea deputaților ruși a fost translatată și în Parlamentul României.
Deputații juriști au adoptat marți un punct de vedere în care susțin că alegerea lui Valer Dorneanu judecător la CCR în 2010 a respectat prevederile constituționale și deciziile Curții și că reluarea procedurii de vot în acest caz a fost nejustificată, Mircea Minea primind pentru acest post 167 de voturi și nu 168, cum a fost anunțat la acea dată.
Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi în absența deputaților PNL, care s-au retras de la lucrări, susținând că sesizarea liderului deputaților PSD, Marian Neacșu, în legătură cu alegerea, în 2010, ca judecător la Curtea Constituțională a lui Mircea Minea, este neregulamentară. Liberalii au susținut că în contextul retragerii lor de la lucrări Comisia juridică nu mai are cvorum.
„Suntem 12 deputați prezenți. Prin urmare continuăm lucrările. Colegii de la PNL nu vor să înțeleagă că vrem să restabilim un adevăr”, a spus vicepreședintele Comisiei juridice, Ciprian Nica.
Nica a susținut că, potrivit legislației, hotărârile Camerei se adoptă cu jumătate plus unu din parlamentarii prezenți, arătând că în 2010 Valer Dorneanu a fost declarat câștigător.
„Printr-o soluție nejustificată președintele de atunci (…) invocând faptul că trebuie să trebuie jumătate plus unu din totalul deputaților a dispus invalidarea hotărârii și reluarea votului. Verificând documentele — ca o paranteză buletinele de vot nu s-au mai găsit — a rezultat următoarea situație: au fost prezenți la vot 170 de deputați, 2 voturi au fost anulate, iar unul a fost împotrivă. Astfel, dl Minea a obținut 167 de voturi și nu 168”, a arătat deputatul PSD.
El a precizat că forul nu poate emite o hotărâre, ci un punct de vedere prin care se precizează că procedura de urmat în cazul alegerii judecătorilor CCR privește alegerea acestora cu majoritate simplă.
Nica a indicat că punctul de vedere al comisiei stipulează că procedura prin care Dorneanu a fost ales judecător CCR a respectat prevederile Constituției și deciziile CCR, iar reluarea votului a fost nejustificată și Minea a primit 167 de voturi și nu 168.
Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis luni ca sesizarea liderului deputaților PSD, Marian Neacșu, în legătură cu alegerea, în 2010, ca judecător la Curtea Constituțională a lui Mircea Minea, deși, cu câteva zile înainte de acel moment, plenul comun votase un alt candidat, și anume pe Valer Dorneanu propus de PSD, să fie retrimisă la Comisia juridică pentru lămurirea unor neconcordanțe.
„E o neconcordanță între ceea ce apare în stenograma Camerei Deputaților din 14 iunie și inclusiv punctul de vedere al Comisiei juridice de astăzi, care spune că domnul judecător Minea a fost ales cu 168 de voturi. În realitate, în stenogramă au fost prezenți 182 de deputați, din 182, 12 au spus ‘prezent, nu votez’ și nu și-au exprimat dreptul la vot, au rămas 170, iar din stenogramă rezultă că din 170 de voturi două au fost anulate și un vot a fost împotrivă. Înseamnă că sunt 167 pentru și unu împotrivă. În procesul verbal respectiv apar 168 voturi pentru, două anulate și unu împotrivă. Datorită existenței acestei neconcordanțe, după stenogramă ar rezulta că au fost numai 167 de voturi. După procesul verbal al comisiei de numărare a voturilor apar 168 și atunci s-a hotărât de către Biroul permanent — e posibil să fie o eroare materială în stenogramă — retrimiterea punctului de vedere pe care l-a prezentat Comisia juridică din nou la Comisia juridică cu termen până mâine (marți — n.r.) la ora 12,00. Mâine la ora 13,00 va fi convocat din nou Biroul permanent al Camerei pentru a lua act de ceea ce va verifica și va propune Comisia juridică”, a explicat secretarul Camerei Niculae Mircovici, luni, la finalul Biroului permanent.
