America si Europa continua sa dialogheze pe tema oportunitatii acordurilor care acorda imunitatea militarilor SUA in fata Curtii Penale Internationale, iar Romania, ca de obicei, se afla in mijlocul disputelor intercontinentale. Disponibilitatea Romaniei de a semna cat mai grabnic acest acord – desi a adus numeroase reprosuri si critici de la Burxelles – pare sa nu influenteze procesul de aderare a tarii noastre la UE. Cel putin asa l-a asigurat comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen, pe premierul roman, in timpul unei discutii telefonice. Aceleasi asigurari pare sa le fi primit si ministrul de externe, Mircea Geoana, de la omologul sau danez Per Stig Moeler. Cert este ca aceasta disputa a demonstrat ca intre Comisia Europeana si Romania nu exista aceeasi viziune cu privire la acest subiect, iar amanarea semnarii acordului de catre Bucuresti nu ar fi insemnat si anularea sprijinului autoritatilor romane pentru initiativa Washingtonului.
Asigurari de la Bruxelles
Oficialii romani au primit asigurari din partea Bruxellesului ca aceasta disputa nu va afecta procesul de aderare a Romaniei la UE.
Primul-ministru, Adrian Nastase, a avut, luni seara, o convorbire telefonica cu Gunther Verheugen, caruia i-a explicat ratiunile si conditiile in care a fost semnat acordul dintre Romania si SUA privind imunitatea cetatenilor americani in fata Curtii Penale Internationale.
Convins, se pare, de explicatiile lui Nastase, Gunther Verheugen si-a reafirmat increderea ca, dincolo de neintelegerile legate de utilitatea unui astfel de acord, relatiile foarte bune de cooperare dintre Romania si UE se vor dezvolta in continuare intr-un ritm accelerat.
De asemenea, ministrul afacerilor externe, Mircea Geoana, a discutat si el la telefon, luni seara, cu omologul sau danez, Per Stig Moeler. Potrivit unui comunicat trimis de MAE roman, cei doi ministri au abordat, pe langa teme curente, si problema evolutiei dezbaterilor din cadrul UE privind CPI. Ministrul danez de externe l-a informat pe Geoana asupra stadiului pregatirilor in vederea elaborarii unui punct de vedere comun al tarilor membre fata de acordarea imunitatii militarilor americani in fata CPI. Mai mult, Per Stig Moeler a vorbit cu omologul sau roman si despre negocierile purtate de Danemarca pe aceasta tema, inclusiv cu autoritatile de la Washington.
Surse diplomatice sustin ca Danemarca, tara ce detine presedintia UE pana la sfarsitul anului, priveste pozitiv semnarea acordurilor cu SUA, mai ales ca acest compromis a venit ca o propunere europeana.
Tarile din estul Europei se afla in stand-by
Potrivit surselor noastre, majoritatea tarilor estice se afla, in acest moment, in asteptare, negocierile dintre ele si SUA pe acest subiect fiind deja in stadiu de finalizare. In aceasta situatie se afla, sustin sursele noastre, Bulgaria, Ungaria, Slovacia si Estonia. Situatia lor pare sa fie insa mult mai ingrata, deoarece acum exista un avertisment direct din partea Comisiei Europene, care le-a cerut tarilor candidate sa nu mai semneze astfel de acorduri inaintea adoptarii unui punct de vedere comun al UE. De altfel, continua sa existe pareri divergente pe acest subiect chiar si printre membrii UE. In timp ce Norvegia si Elvetia au anuntat, deja, oficial, ca nu vor semna un acord cu SUA, Italia si Anglia au cerut un timp de gandire rezervat consultarilor cu partenerii europeni.
Reprezentantii UE se contrazic in declaratii
Desi oficialii UE de la Bruxelles le-au cerut tarilor candidate, pe un ton aproape imperativ, sa nu mai semneze acorduri bilaterale cu SUA in problematica CPI, un purtator de cuvant la Washington al Uniunii a afirmat, pentru Washington Post, ca avertismentul nu reprezinta o amenintare indreptata impotriva tarilor candidate. -Nu exista nici un motiv sa credeti ca, daca nu actionati in concordanta cu avertismentul (lansat de purtatorul de cuvant al presedintelui Comisiei Europene), vi se va intampla ceva-, a declarat purtatorul de cuvant, citat sub acoperirea anonimatului.
Avertismentele nu au venit doar din partea UE. Departamentul american de Stat a avertizat, la randul sau, tarile care refuza sa semneze acorduri bilaterale privind protectia militarilor americani ca risca sa piarda asistenta militara din partea SUA.
