Pe site-ul Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) a fost publicat la data de 22 decembrie 2015 raportul interimar de conformitate al României, pe tema finanțării partidelor politice.
Acest organism al Consiliului Europei, înființat încă din anul 1999, are ca obiect de activitate îmbunătățirea capacității membrilor săi de a lupta împotriva corupției, veghind la punerea în practică a angajamentelor pe care și le-au luat în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce.
De la 1 ianuarie 2007, când a declanșat a treia rundă de evaluare care privește și finanțarea politică, până în prezent, GRECO a examinat legislația a 46 de state membre, inclusiv a României. Aceste evaluări privesc toate aspectele finanțării activităților politice, inclusiv transparența resurselor utilizate de partidele politice și candidați, modalitatea de monitorizare a reglementărilor și aplicarea sancțiunilor.
Abordarea analitică utilizată este una standard, bazată pe răspunsuri la chestionare scrise și discuții la fața locului, aceasta fiind finalizată prin rapoarte care oferă o imagine imparțială și fidelă a situației controlului finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
Amintim faptul că în anul 2010, în urma evaluării României, GRECO a formulat 13 recomandări privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care presupuneau modificări substanțiale ale legislației și acțiunii administrative în materie.
În anul 2012, după o nouă evaluare, care a privit și un proiect de lege elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), GRECO constata ‘…cu satisfacție procesul angajat să modifice legislația privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și sprijinul exprimat de Parlament pentru acest proces. Dacă s-ar adopta, modificările ar umple o serie de lacune identificate în Raportul de Evaluare’. Totodată, GRECO era ‘… deosebit de încântat să vadă că toate recomandările sunt luate în considerare și de faptul că Autoritatea Electorală Permanentă pare să își consolideze progresiv poziția și autoritatea.’
În anul 2014, din cauza dezinteresului actorilor decizionali pentru adoptarea propunerilor de reglementare elaborate de către AEP, în forma propusă de către această, GRECO nota cu îndoială și îngrijorare lipsa progreselor în domeniul modificării legislației finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și intențiile de a modifica propunerile AEP.
GRECO a apreciat situația la nivelul anului 2014 ca fiind global nesatisfăcătoare și a declanșat procedura specială aplicabilă membrilor cu privire la care se constată neconformitatea cu recomandările formulate în raportul de evaluare.
La sfârșitul anului 2015, ulterior modificării legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, GRECO a constatat că, din 13 recomandări inițiale în materie, România a implementat 8 în mod satisfăcător și 5 în mod parțial, concluzionând că situația nu mai este global nesatisfăcătoare.
Totodată, GRECO a considerat ‘… binevenită adoptarea în cele din urmă, în mai 2015, a legislației de modificare a Legii nr. 334/2006 cu privire la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (ulterior republicată în iunie 2015). Această lege, care a fost inițiată de Parlament, a preluat câteva dintre propunerile conținute în proiectul pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) l-a elaborat în anul 2012. România a luat astfel măsuri adecvate pentru a asigura accesul AEP la informațiile financiare, în calitatea acesteia de organ responsabil pentru supravegherea finanțării partidelor politice.
GRECO este de asemenea mulțumit să constate că AEP este acum îndrituită să și controleze cheltuielile partidelor și candidaților și că a fost dotată cu resurse materiale, umane și legale pentru a își îndeplini sarcinile într-un mod mai eficient decât până acum. AEP a primit totodată o responsabilitate centrală clară pentru a supraveghea în ansamblu finanțarea partidelor politice în România și este acum clar îndrituită să sesizeze organele de urmărire penală în cazul oricărei suspiciuni de săvârșire a unei fapte penale în legătură cu mandatul său. Termenul de prescripție (administrativ) al contravențiilor a fost acum extins de la 6 luni la 3 ani, ceea ce oferă AEP o posibilitate mult mai bună să urmărească posibilele încălcări ale legii.’
Se poate constata o preocupare constantă a AEP pentru îmbunătățirea controlului finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și faptul că, până la modificarea cadrului legal în anul 2015, instituția a fost lipsită de instrumentele necesare pentru un control eficient și de substanță care să depășească aspectele strict formale.
Adoptarea de către Guvern a noilor norme metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale va reprezenta, pe de o parte, punctul final al unei reforme începute încă din anul 2011, și, pe de altă parte, startul unui alt tip de control al finanțării politice, axat pe problemele de fond și nu de formă, care să rezolve și aspectele restante din recomandările formulate de GRECO.
