Pesedistii au respins cu consecventa afirmatiile oficialilor europeni si ale opozitiei privind lipsa unor masuri reale de combatere a coruptiei. Argumentul suprem invocat de fiecare data de Adrian Nastase si subalternii sai de la Palatul Victoria a fost existenta unei Legi anticoruptie si a unei institutii -independente- menite sa anihileze marii corupti, mai precis a Parchetului National Anticoruptie. Atat in negocierile cu Uniunea Europeana, cat si in lupta politica interna, cele doua -realizari- ale cabinetului Nastase au fost prezentate ca fiind instrumente eficiente in domeniu. Actul normativ care promitea marea cu sarea in ceea ce priveste regimul incompatibilitatilor si al conflictului de interese pentru diferitele categorii de demnitari si functionari publici, act normativ ce nu a fost dezbatut in forul legislativ, fiind adoptat prin asumarea raspunderii guvernamentale, s-a dovedit insa doar un exercitiu de imagine. Cei care si-au asumat raspunderea pentru el au fost nevoiti sa-l modifice de mai multe ori. Acum, cand Romania ar trebui sa incheie negocierile cu UE la capitolul afaceri interne si justitie, ministrul de resort Cristian Diaconescu recunoaste ca legea este un esec, fiindca nu prevede organismele care ar trebui sa controleze si sa sanctioneze demnitarii aflati in off-side. Strans cu usa de negociatorii europeni, pe ultima suta de metri a actualei legislaturi, ministrul justitiei propune o noua modificare a Legii anticoruptie, tocmai in sensul infiintarii unui asemenea organism de control. Demersul sau survine pe fundalul intensificarii presiunilor venite din partea unor oficiali europeni, diplomati sau guvernanti din Occident care au reprosat autoritatilor de la Bucuresti ca nu au tinut cont de un lucru: locul coruptilor este dupa gratii. Or, bilantul PNA arata contrariul.
Averile, la control
Ministerul Justitiei propune guvernului o noua amendare a Legii 161/2003, proiectul prezentat ieri intr-o conferinta de presa fiind elaborat impreuna cu organizatia Transparency International. Dupa un an de aplicare a prevederilor Legii 161/2003, s-a constatat necesitatea efectuarii unor modificari menite sa dea o mai mare eficienta normelor legale in domeniu, a afirmat Cristian Diaconescu. Pana acum legislatia stabilea incompatibilitati si obligatia declararii averilor, insa nu functiona nici o institutie care sa controleze demnitarii. Chiar recent, purtatorii de cuvant ai Camerelor forului legislativ declarau cu inocenta ca nu au statistici cu parlamentarii care se afla in situatie de incompatibilitate, ca urmare a alegerii lor in administratia locala. Diaconescu propune infiintarea unei institutii care sa inceapa procedurile de constatare si sanctionare a conflictelor de interese si incompatibilitatilor, precum si a controlului averilor functionarilor publici, magistratilor si politicienilor. Aceasta se va numi Consiliului National de Integritate si, pentru mai multa credibilitate, va fi format din noua judecatori, patru procurori si doi consilieri juridici ai Ministerului Justitiei, toti fiind alesi pentru un mandat de noua ani.
Sanctiuni
Proiectul de modificare a Legii de exercitare a demnitatii publice se refera si la crearea infrastructurii institutionale si procedurale si stabilirea de sanctiuni.
Ministrul justitiei a sustinut ca modul de reglementare a procedurilor de constatare si sanctionare a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor a reprezentat o solutie pentru anul 2003, dar acesta a devenit -greoi- pentru a face fata celor care nu respecta legea, -prin eludarea literei si spiritului ei-. -Aceste aspecte semnalate atat in rapoartele publice, cat si in cele ale organizatiilor institutionale, fac ca legea sa devina ineficienta-, a recunoscut Diaconescu. El a vorbit despre o mai buna reglementare a conflictului de interese si despre extinderea regimului de incompatibilitati la magistrati si la functionarii publici, lansandu-se in aprecieri pur teoretice si definitii complicate. Capitol la care Romania a demonstrat deja ca sta bine. -Incompatibilitatile sunt reglementate pentru a proteja autoritatile si institutiile publice sau pe cele care gestioneaza fonduri ori servicii publice, de suspiciunea de neintegritate si pentru conservarea credibilitatii agentilor statului, aparati de riscul exercitarii prerogativelor decizionale in conditii de neimpartialitate, neobiectivitate sau de incalcare a principiilor tratamentului egal si nediscriminatoriu-, este doar un exemplu din numeroasele definitii alambicate pe care le-a dat ministrul in conferinta de presa.
Modificari la presiunea Uniunii Europene
Propunerea de amendare a Legii anticoruptie a fost facuta din cauza faptului ca Ministerul Justitiei este presat de negociatorii europeni. Cristian Diaconescu insusi a marturisit ca proiectul este promovat in vederea respectarii angajamentelor asumate si a urgentarii procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si inchiderii capitolului de negociere Justitie si Afaceri Interne. Oricum, actuala guvernare nu va mai avea ragazul necesar pentru punerea in practica a masurilor prevazute in proiect. Pe de alta parte, ministrul Diaconescu a sustinut ca proiectul a fost elaborat in conformitate cu -respectului fata de lege datorat de toti cetatenii – conform articolului 16 din Constitutie- si cu recomandarile cuprinse in Raportul de evaluare a Romaniei, din luna martie 2002 . Modificarile propuse de Ministerul Justitiei si examinate, in prima lectura, in sedinta guvernului de saptamana trecuta, sunt cuprinse in proiectul pentru modificarea si completarea Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
