Ca sa nu iasa si la anul cu obrazul terfelit in Raportul de tara al Comisiei Europene, guvernul de la Bucuresti s-a grabit sa-si faca iute temele, adoptand, zilele trecute, programul de masuri prioritare pentru pregatirea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in perioada decembrie 2003 – decembrie 2004. Documentul in cauza porneste de la recomandarile facute in Raportul de tara din acest an si promite oficialilor de la Bruxelles ca, peste un an, Romania va fi mai curata din punct de vedere moral si, bineinteles, total reformata. Cu speranta ca demnitarii europeni isi vor arunca ochii pe acest document pana la Consiliul European din decembrie, cand speram sa obtinem promisiunea finalizarii negocierilor de aderare, in timpul actualului mandat al comisiei, guvernantii romani au stabilit, pe baza recomandarilor din raport, directiile principale de actiune, masurile ce se impun, corelate cu termenele si sursele de finantare. Potrivit precizarilor facute de delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, aceast plan este initiativa guvernului roman, neexistand nici o solicitare in acest sens din partea Bruxellesului. Reprezentantii delegatiei apreciaza initiativa guvernului de la Bucuresti, precizand ca procesul de aderare se afla in mainile Romaniei.
Planul de masuri arata, pe hartie, prea frumos pentru a fi si adevarat. In conditiile in care 2004 se anunta un an de campanie electorala crancena, data fiind scaderea constanta a popularitatii partidului de guvernamant, este greu de crezut ca se va face reforma economica reala sau ca se va da de pamant cu marii corupti, asa cum promite Cabinetul Nastase. Tocmai de aceea planul de intentii este bun, dar punerea lui in aplicare, pentru cei care traiesc zi de zi in Romania, pare usor utopica.
Pornind de la aspectele sensibile identificate in Raportul anual al Comisiei Europene pe anul 2003, guvernul a identificat un numar de noua prioritati majore pentru procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana in anul 2004: accelerarea reformei in administratia publica; reforma sistemului judiciar; Lupta impotriva coruptiei; reforma structurala in sectorul energetic; reducerea arieratelor si intarirea disciplinei financiare in economie; imbunatatirea mediului de afaceri; intarirea capacitatii administrative de implementare a acquisului comunitar in domeniul agriculturii si protectiei mediului; securizarea frontierelor; intarirea capacitatii administrative de gestionare a fondurilor de preaderare si pregatirea pentru fondurile structurale si de coeziune.
Hai la lupta cea mare!
Cum toate rapoartele occidentalilor, indiferent ca sunt facute de europeni sau de americani, vorbesc despre coruptia din Romania ca despre o boala fara leac, executivul s-a gandit ca a sosit momentul ca macar pe hartie sa starpeasca acest flagel. Astfel, aflam din document ca atentia guvernantilor nostri se va concentra asupra implementarii Programului National de Prevenire a Coruptiei si a Planului National de Actiune Impotriva Coruptiei, doua documente la fel de promitatoare, dar care au prins praf prin sertarele birourilor.
Documentul in cauza a fost facut in pripa, fapt demonstrat si de modul in care se angajeaza institutiile statului sa termine cu coruptia din tara.
Aplicarea de masuri de crestere a eficientei investigatiilor PNA pana in decembrie 2004 sau consolidarea cadrului institutional in lupta impotriva coruptiei si asigurarea functionarii eficiente a Parchetului National Anticoruptie sunt doar doua exemple din seria masurilor propuse de guvern pentru starpirea acestui flagel.
Cum coruptia este un subiect fierbinte al viitoarei campanii electorale, acest lucru nu putea scapa din atentia guvernului. Astfel, anul viitor PNA are sarcina sa creasca numarul urmaririlor in justitie finalizate, in special a cazurilor de coruptie la nivel inalt, pentru ca, nu-i asa, trebuie sa vada electoratul ca se munceste. De asemenea, tot pentru ochii votantilor se are in vedere eliminarea exclusivitatii Ministerului Justitiei si Procurorului General de a ordona investigarea averii politicienilor sau a functionarilor de rang inalt.
Tot in vederea asanarii societatii, guvernul promite controale inopinate, sanctionarea abaterilor personalului vamal si consolidarea cooperarii si coordonarea participarii la actiuni comune de lupta si prevenire a coruptiei si a criminalitatii organizate.
Independenta justitiei – promisa inca o data Europei
Reforma sistemului judecatoresc si consolidarea statutului magistratilor reprezinta din nou o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Reforma priveste in primul rand garantarea independentei justitiei, iar pentru realizarea acestui deziderat se promite consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, exercitarea exclusiva a unor atributii legate de numirea, promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie a magistratilor. De asemenea, se are in vedere restrangerea posibilitatii Procurorului General de a introduce recurs extraordinar impotriva hotararilor judecatoresti in materie penala, cresterea autonomiei Institutului National al Magistraturii si eliminarea posibilitatii numirii de judecatori sau procurori fara participarea la un examen special.
Astfel, pentru luna aprilie 2004 este promisa adoptarea Legii privind statutul magistratilor, iar pentru luna septembrie a aceluiasi an, introducerea unui sistem transparent de recrutare si selectie a magistratilor, precum si introducerea unui sistem de promovare a acestora numai prin concurs.
Reforma administratiei, ca si facuta, pe hartie
O serie de promisiuni, cu termene de realizare si responsabili, sunt prevazute si la capitolul reforma administratiei publice, un subiect destul de sensibil in negocierile de aderare. Tocmai de aceea planul subliniaza ca -realizarea reformei in cadrul administratiei publice centrale si locale constituie un obiectiv de maxima importanta in procesul de pregatire pentru aderare-.
Si pentru realizarea acestui obiectiv guvernul isi propune sa infiinteze functia publica independenta. Grupuri de lucru pentru monitorizarea reformei administratiei publice din ministere si judete, sesiuni de lucru specializate cu aceste grupuri de monitorizare, in vederea implementarii cadrului de autoevaluare a functiilor publice, acestea sunt o parte din promisiunile facute de institutia condusa de Gabriel Oprea oficialilor europeni.
In rest, cuvinte precum descentralizare, reforma, autonomie sunt prezente la tot pasul, ca si in alti ani de altfel, fapt ce arunca o umbra de neincredere asupra acestui pachet de promisiuni, stiut fiind faptul ca reforma administratiei romanesti este extrem de superficiala.
