Despartiti de Dunare, romanii si bulgarii s-au privit adesea mai mult piezis decat cu prietenie. Inainte de *89 ne uitam cu jind peste Dunare la programele de televiziune ale -fratilor- nostri ideologici mai putin incorsetati in chingile comunismului. Poate din aceasta invidie ascunsa au rezultat si stereotipele mentale legate de -cultivatorii de castraveti-, cum ne place adesea sa-i ironizam pe vecinii nostri. Multi romani au privit cu teama in 1997 criza puternica din Bulgaria, care a dus tara in faliment. -Bulgarizarea- devenise un cuvant la moda in lumea est-europeana si toti se fereau sa treaca prin experienta Sofiei. Iata insa ca timpul a trecut, bulgarii au supravietuit cosmarului economic, iar astazi romanii cauta prietenia bulgarilor pentru a adera in tandem (la initiativa premierului Nastase) la structurile europene si euro-atlantice. Cu mai putin de o luna inainte de summit-ul de la Praga, premierul roman se pregateste sa plece la Sofia, pentru a evalua cu omologul sau bulgar eforturile comune in procesul de aderare. Desi se pregatea sa plece la Sofia pentru a participa la stabilirea ultimelor detalii ale vizitei oficiale a premierului roman, ambasadorul Bulgariei la Bucuresti, Nikolay Milkov, a acceptat sa ne vorbeasca despre relatiile bilaterale, despre sansele celor doua tari in procesul de aderare la NATO si UE si, nu in ultimul rand, despre felul in care privesc bulgarii colaborarea cu Romania.
Absolvent al Institutului de Economie Mondiala din Sofia, cu specializare relatii internationale, Nikolay Milkov a ales sa lucreze imediat dupa descatusarea din regimul comunist, in Ministerul Apararii de la Sofia, la sectia -civili-. – La inceputul anilor *90, cand a devenit posibil ca civilii sa lucreze pentru Ministerul Apararii, am lucrat cinci ani in acest sector, am fost expert pentru NATO si chiar consilier pe relatii externe al fostului ministru al apararii-, isi aminteste ambasadorul Bulgariei primii sai pasi in lumea politica. Din acele vremuri, Nikolay Milkov isi aminteste si de relatia sa cu actualul ministru de externe al Bulgariei, Simion Passy. -Il cunosc pe dl Passy de la inceputul anilor *90, cand eram foarte interesat de problematica NATO. Am trimis o scrisoare la Departamentul de informatii al Aliantei si le-am cerut sa-mi trimita publicatii, reviste, informatii despre NATO. Eram foarte interesat de acest subiect. Dl Passy era cunoscut pentru pozitia sa si informatiile privind NATO nu erau prea la indemana la vremea aceea, motiv pentru care ne intalneam pentru a face schimb de informatii pe acest subiect-, isi aminteste ambasadorul bulgar.
Din 1997 si pana in 2001, Nikolay Milkov a lucrat in Ministerul de Externe, in calitate de director la Departamentul de analiza, -unde m-am ocupat in special de problemele regionale, de relatiile dintre tarile din zona-. Schimbarea Guvernului la Sofia a adus o schimbare importanta si in viata si in cariera lui Nikolay Milkov, fiind trimis in 2001 ambasador la Bucuresti. Desi se afla doar de un an in Romania, ambasadorul Bulgariei a invatat cateva cuvinte in limba romana si, ceea ce e mai important, a reusit, sustinut si de omologul sau de la Sofia, sa dea un impuls nou relatiilor bilaterale.
– Credeti ca Romania si Bulgaria vor deveni membri NATO la summit-ul din noiembrie?
– Asa cum stiti, decizia finala nu a fost luata inca. Nu stim care va fi aceasta decizie. Dar, dupa judecata mea de analist politic, as putea spune ca avem sanse foarte mari ca tarile noastre sa fie nominalizate la summit-ul de la Praga ca viitoare membre ale Aliantei. Sper ca invitatia va fi adresata pentru sapte tari din Europa Centrala si de Est, iar Romania si Bulgaria sunt candidati de succes.
– Credeti ca cele doua tari sunt in mod real pregatite sa devina membri NATO sau invitarea este conjunctural legata de evenimentele declansate dupa 11 septembrie 2001?
– Din punctul de vedere al criteriilor de aderare cred ca indeplinim in totalitate aceste criterii. In acest moment, noi nu suntem mai putin pregatiti decat erau Cehia, Polonia si Ungaria in 1997. Deci nu vad nici un motiv special pentru a considera ca candidaturile noastre nu au substanta. E drept ca mai avem multe de facut pentru a indeplini 100% criteriile de aderare, dar avem o foarte buna baza de pornire pentru aderarea la NATO. De asemenea, cred ca si momentul 11 septembrie a fost luat in calcul in procesul de evaluare. Dar, as dori sa subliniez ca dorintele noastre si cei 12 ani de reforme in vederea aderarii la NATO si UE ne-au pregatit foarte mult pentru acest eveniment. In *97, Romania a fost nominalizata la Madrid ca un candidat serios la aderare. Tocmai de aceea as vrea sa evit interpretarile conform carora 11 septembrie a avut o pondere substantiala in dosarul de aderare. Cred ca suntem candidati solizi, stabili, am facut reforme si probabil ca momentul 11 septembrie este doar un impuls aditional.
– In Romania, oamenii sunt foarte entuziasti atunci cand vine vorba despre aderarea la NATO. Acelasi entuziasm impartasesc si bulgarii?
– Aproximativ la fel. Asa cum stiu, conform ultimelor sondaje, 64% din bulgari sustin aderarea tarii la NATO. Este unul dintre cele mai mari procentaje dintre tarile candidate. Romania are un procentaj mai mare decat Bulgaria, in jur de 90%, dar la nivel general bulgarii sustin procesul de aderare, si acest sprijin este constant. Nu au existat cresteri sau descresteri substantiale ale sustinerii procesului de aderare in ultimii doi ani. In timpul crizei din Kosovo a fost o fluctuatie a procentelor. Sa stiti ca a fost foarte interesant, la inceput a fost o teama normala a populatiei si prin urmare o scadere a increderii populatiei in NATO. O data cu dezvoltarea crizei, in mai-iunie 1999, a fost o crestere importanta a increderii populatiei in Alianta, pentru ca a fost cat se poate de clar in acea perioada ca NATO este principalul actor de securitate, chiar si aici, in Balcani. La sfarsitul crizei am fost martorii unei foarte ridicate rate de sustinere a Aliantei in randul populatiei.
– Premierul Adrian Nastase se pregateste sa plece pentru o scurta vizita la Sofia. Este absolut intamplator faptul ca aceasta deplasare are loc cu mai putin de o luna inainte de summit-ul de la Praga?
– Este o vizita oficiala, la invitatia premierului Simeon si, din cate stiu eu, este programata de mai multa vreme. Conform practicilor uzuale, vor fi semnate si cateva documente referitoare la relatiile bilaterale. Vizita vine la sfarsitul unui an plin de succese in plan bilateral, fara precedent in relatiile dintre cele doua tari, chiar si daca facem comparatie cu perioada Ceausescu-Jivkov. Nu a mai avut loc niciodata un schimb atat de mare de delegatii oficiale. Premierii s-au intalnit de patru ori in acest an, de doua ori in Romania, o data in Bulgaria si alta data in Salzburg, ministrii din diferite sectoare s-au intalnit si ei de cate trei-patru ori. De aceea cred ca aceasta vizita oficiala este foarte logica daca luam in considerare aceste evolutii in planul relatiilor bilaterale. Premierii din cele doua tari au stabilit relatii foarte apropiate in plan personal .
– Asa se explica primirea lui Simeon la Cornu?
– Cand a vizitat prima data Bulgaria, Nastase a fost primit la resedinta personala, care este proprietate personala a premierului bulgar in Borovet. Astfel, inca de la inceput a fost vorba de o atitudine speciala in relatiile dintre ei. Fara sa suparam pe nimeni, putem spune ca a inceput o colaborare intre cele doua tari la nivelul fiecarui sector, conform necesitatilor si oportunitatilor pe care fiecare le are. In aceasta perioada, cred ca am realizat progrese semnificative in sectoare sensibile, cum ar fi, de exemplu, ecologia. A fost o problema enorma de ani de zile. Acum deschidem o statie comuna de monitorizare a calitatii aerului din zona de granita. La fel putem vorbi de o buna colaborare in sectorul energetic. In timpul acestei vizite vor fi semnate un acord in acest domeniu si un program de cooperare. Si in domeniul cultural putem vorbi de progrese. Un monument foarte important pentru istoria noastra, mormantul fratilor Gheorghiev de la Cimitirul Bellu urmeaza sa fie restaurat, pentru ca este acum si un monument al culturii romane.
Bineinteles ca aceasta vizita va avea cel mai probabil pe agenda si reuniunea de la Praga. Si este firesc acest lucru, pentru ca unul dintre factorii de unitate in relatiile bilaterale a fost tocmai dorinta comuna de aderare la NATO. De aceea este logic ca inainte de reuniunea de la Praga sa tragem linia sa vedem ce s-a intamplat, ce am realizat. Probabil, si spun probabil pentru ca nu stiu ce vor discuta cu exactitate cei doi premieri, se vor contura si cateva directii de actiune pentru perioada post-Praga.
– Sunt cateva voci, chiar oficiale, la Sofia care spun ca Bulgaria nu ar trebui sa mearga in aceeasi echipa cu Romania in drumul spre UE. Ce parere aveti despre aceste comentarii?
– In raport cu UE sunt sigur ca pozitia noastra nu s-a schimbat. Si as dori sa explic acest lucru inca o data pentru ca, din cand in cand, exista neintelegeri ale unor aspecte sau elemente, citate in afara contextului, ceea ce creeaza, bineinteles, neintelegeri. Acestea sunt folosite de diferite persoane in anumite perioade de timp pentru a provoca discutii sau anumite tensiuni inutile. Noi suntem foarte interesati de colaborarea cu Romania din perspectiva aderarii la UE. De aceea, foarte important este schimbul constant de experienta. In aceasta perioada avem interese politice comune, si ma refer aici la summit-ul de la Copenhaga. Ar trebui sa avem in minte directiile comune, sa incercam sa facem schimb de experienta pentru a obtine acel road-map, de care suntem si noi, si dumneavoastra foarte interesati. Suntem interesati, de asemenea, sa obtinem o formula cat mai buna a road-map, pentru a avea o data definitiva a aderarii. Ar trebui sa incercam sa avem in substanta road-map o pozitie clara si pozitiva a UE, referitoare la faptul ca noi facem parte din cea de-a cincea etapa a extinderii UE. Suntem, de asemenea, interesati in cresterea ajutorului financiar pe care-l primim de la UE.
Aceasta este perceptia generala, pozitiva pe care o avem vizavi de colaborarea cu Romania. Conform specificitatilor din road-map, ceea ce urmeaza sa fie mentionat in acest document despre cele doua tari, care sunt dificultatile din Romania, care sunt dificultatile din Bulgaria si, in final, care va fi data pentru Bulgaria si Romania, aceasta este desigur o chestiune de estimare individuala pe care o face UE in principal, si nu Romania sau Bulgaria. Noi trebuie sa indeplinim criteriile fundamentale de aderare, care sunt estimate individual pentru fiecare tara prin negocieri individuale, iar invitatiile se fac si ele in mod individual, in functie de fiecare tara candidata. Aceasta este pozitia noastra de baza, dar din cand in cand, si incerc sa inteleg de ce, doar aceste lucruri sunt scoase in fata, si acest lucru se intampla in special inaintea unor evenimente importante ale UE.
– Credeti ca Bulgaria este mai bine pregatita din punct de vedere economic decat Romania, avand in vedere faptul ca pentru prima data tara dvs a fost nominalizata in Raportul de tara ca avand o economie de piata functionala?
– E foarte dificil pentru mine sa fiu specialist in toate domeniile si sa evaluez progresele din Bulgaria. Nu pot avea propria mea opinie in privinta progreselor economice. Cred ca in anumite sectoare suntem bucurosi sa impartasim din experienta Romaniei. Avem cateva domenii, telecomunicatii, transport, in care Romania are experiente importante, pe care le putem folosi. De aceea cred ca este important sa cooperam cat mai mult posibil.
– Exista analisti politici care afirma ca acest -premiu- primit de Bulgaria in Raportul de tara ar fi o recompensa pentru faptul ca Sofia nu a semnat pana acum acordul cu SUA privind imunitatea cetatenilor americani in fata CPI. Cum comentati aceste afirmatii?
– Nu vad nici o legatura intre aceste lucruri. Problema CPI este legata in domeniul politic cu capitolul legat de politica externa si securitate. Poate a fost necesar sa se mentioneze in dosarul Romaniei faptul ca a semnat acest acord. Nu pot sa cred ca este vorba de o chestiune de compensare a Bulgariei intr-un domeniu foarte diferit, pentru ca este foarte dificil de facut aceasta legatura. Bulgaria a fost foarte aproape de a primi aceasta evaluare in ultimii doi ani. Am primit, in doi ani consecutivi, formula ca suntem foarte aproape de o economie de piata functionala. Cred ca de multe ori incercam sa gasim vinovatii in afara noastra. Evaluarea facuta in raport arata ca avem o economie de piata functionala, care pe termen mediu poate face fata presiunilor economice impuse de piata europeana. Termen mediu inseamna, potrivit standardelor europene, intre doi si cinci ani. Se mentioneaza faptul ca avem un mediu macroeconomic puternic, progrese in domeniul reformelor, privatizare, o crestere economica stabila in ultimii ani. Deficitul bugetar este de 0,8% din PIB in 2002 si este stabilit la 0,7% in 2003, rata inflatiei, 1,4% lunar, din ianuarie pana in septembrie, si de 4,8%, anul trecut. Aceste date cred ca nu mai au nevoie de un comentariu special din partea mea.
– Intentioneaza Bulgaria sa semneze acordul cu SUA privind imunitatea cetatenilor americani in fata CPI, inainte de summit-ul de la Praga?
– La inceputul lunii august am inceput negocierile cu SUA pe marginea unui asemenea acord. De atunci suntem intr-un dialog permanent cu SUA si UE. Incercam sa ne precizam pozitia in conformitate cu viziunile exprimate de SUA si UE pentru a obtine un compromis care va fi acceptat atat de UE, cat si de SUA. Dupa decizia UE privind posibilitatea semnarii unor astfel de acorduri, cred ca un astfel de document poate fi semnat. Nu vad insa nici o legatura directa intre summit-ul de la Praga si semnarea acestui acord. Este un proces de negociere si asteptam ca UE sa mai faca anumite clarificari pe marginea acestui document. Semnarea acordului nu este un criteriu pentru aderarea la NATO, nu figureaza pe agenda reuniunii. De asemenea, nu trebuie uitat ca aceste acorduri au fost semnate de SUA cu tari care nu vor fi probabil niciodata in NATO, asa ca nu vad nici o legatura intre Alianta si documentul in sine.
– Au existat opinii ca s-au facut presiuni asupra Guvernului roman pentru semnarea acordului, ca o conditie preliminara a aderarii la NATO. Ce parere aveti?
– Am citit chiar ca au fost presiuni din partea UE asupra Romaniei, pentru ca a semnat acordul. Este un subiect de politica internationala extrem de complex si erau de asteptat declaratii contradictorii pe aceasta tema.
