Problemele apărute la votul din diaspora au influențat atât prezența, cât și opțiunea de vot în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, arată un sondaj realizat de Inscop Research.
Din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% susțin că problemele apărute la secțiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, 9,8% spun că au fost determinați să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente, în timp ce 52,3% spun că problemele de la secțiile de vot din străinătate nu au contribuit deloc la decizia lor de a veni la vot.
În ceea ce privește opțiunea de vot, din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot, 22,5% spun că opțiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de votul din străinătate, 20,1% arată că opțiunea lor a fost determinată în mică măsură de aceste probleme, în timp ce 55,9% spun că aceste situații nu au contribuit deloc la opțiunea lor de vot.
„Rezultatele cercetării sunt clare și confirmă prin date sociologice explicațiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secțiile de vot din străinătate au influențat decisiv atât prezența mult mai mare — care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos — cât și opțiunile de vot.
Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din țară a fost schimbat de disfuncționalitățile organizatorice ale votului din diaspora”, precizează Remus Ștefureac, director Inscop, conform unui comunicat transmis luni.
Același sondaj arată o creștere spectaculoasă a optimismului românilor vizavi de direcția în care se îndreaptă țara.
56,3% dintre respondenți declară că România se îndreaptă într-o direcție bună, față de 24,3% care împărtășeau această opinie în sondajul din luna octombrie. 31,5% susțin că lucrurile în România merg într-o direcție greșită (comparativ cu 68,2% care susțineau acest lucru în sondajul din luna octombrie). 12,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare
„Practic, simpatizanții ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului „direcție bună” în condițiile în care Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcție. Plusul față de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanții președintelui ales, Klaus Iohannis, care văd în alegerea sa garanția unor schimbări în bine pentru România”, explică directorul Inscop.
Totodată, conform aceluiași sondaj, 85,2% dintre români declară că au votat pe 16 noiembrie, 13,5% nu s-au prezentat la vot, iar 1,3% nu răspund la această întrebare.
„Biroul Electoral Central a anunțat o rată de prezență la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane votanți declarați oficial de de Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care între 3 și 3,5 milioane de cetățeni români sunt plecați peste granițe, iar marea lor majoritate sunt adulți, rezultă că populația cu drept de vot rezidentă pe teritoriul României pe data de 16 decembrie era cu cel puțin 3-3,5 milioane ce cetățeni mai mică decât numărul total al alegătorilor comunicat de AEP”, apreciază reprezentantul Inscop.
În continuare el arată că, raportat la populația cu drept de vot aflată pe teritoriul României în turul al doilea al alegerilor, prezența la urne pe data de 16 decembrie pe teritoriul României a atins în realitate un nivel record de 75% — 80%.
„Diferența până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentația răspunsului conformist care indică un comportament dezirabil social al celor care doresc să se asocieze cu un eveniment de maxim impact public. O altă posibilă explicație a cifrei de 85% ar putea fi legată de posibilitatea că numărul adulților plecați de pe teritoriul României să fie mai mare decât credeam — în jur de 4 milioane — situație în care procentul real de prezență la vot pe 16 noiembrie pe teritoriul României ar fi putut depăși nivelul de 80%”, precizează Ștefureac.
„Barometrul Inscop — Adevărul despre România” a fost realizat de Inscop Research în perioada 27 noiembrie — 2 decembrie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1.076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.
