Home Politic Integrarea in UE depinde de progresele economice si de stabilitatea politica

Integrarea in UE depinde de progresele economice si de stabilitatea politica

DISTRIBUIŢI

In scurt timp, Suedia va ceda Belgiei presedintia Uniunii Europene, motiv pentru care l-am rugat pe amasadorul Suediei la Bucuresti, Nils G. Revelius sa faca o evaluare a sanselor tarii noastre in cursa pentru aderare si a progreselor inregistrate de Romania in timpul presedintiei suedeze

– O scurta trecere in revista a capitolelor de negociere deschise pana in prezent de Romania arata ca ne aflam in continuare pe ultimul loc in cursa pentru aderare. Cum comentati aceasta pozitionare a Romaniei?

– Daca facem un calcul al capitolelor inchise si deschise, concluzia e ca Romania se situeaza pe ultimul loc in procesul de aderare. Personal, ezit sa citesc prea mult aceste statistici, pentru ca sunt elemente mai dificile in cadrul negocierilor. Mai importante decat capitolele deschise si inchise sunt stabilitatea politica si progresele economice. In special in domeniul reformei economice structurale consider ca Romania mai are inca multe de realizat. In ceea ce priveste climatul politic, cred ca tara dvs. a atins toate standardele impuse de UE in acest domeniu.

– In acest context, puteti da un pronostic privind aderarea Romaniei la UE?

– Asa cum am mai precizat cu diverse ocazii, viitorul e in mainile Romaniei. La Goteborg s-a dat un semnal clar: Romania este o tara candidata, care va deveni membra a UE atunci cand va indeplini conditiile de aderare. Decizia luata de tarile membre UE de a acorda un sprijin suplimentar Romaniei si Bulgariei sper sa contribuie la diminuarea perioadei negocierilor, dar trebuie sa precizez ca nu sunt pregatit sa spun cati ani va mai dura procesul de preaderare al tarii dvs.

– Ce efecte are reuniunea de la Goteborg asupra Romaniei, din perspectiva procesului de aderare?

– Prezenta Romaniei la Goteborg, alaturi de celelalte tari candidate, arata ca procesul de extindere a UE este ireversibil si ca tarile candidate fac deja parte din procesul de dezvoltare a Uniunii. Trebuie sa precizez ca in timpul presedintiei suedeze tarile candidate au fost invitate sa ia parte la mai multe intalniri decat in timpul oricarei presedintii anterioare, fapt care reflecta importanta procesului de extindere, acordata de catre Suedia. Un alt aspect important este stabilirea unui calendar al extinderii si decizia privind necesitatea acordarii unui sprijin special pentru tarile ramase in urma, in procesul de negociere. Au fost mentionate special la Goteborg Romania si Bulgaria, care necesita un asemenea ajutor special, si cred ca acest lucru este un semnal clar ca tarile membre UE considera tarile candidate ca parti componente ale procesului de extindere. Conform informatiilor pe care le detin, premierul suedez Goran Persson a facut referire, in cadrul conferintei de presa de la finalul summit-ului, si la dezvoltarea unui dialog cu viitoarele tari vecine al Uniunii, mentionand in context Republica Moldova si Ucraina. Cred ca e important pentru Romania ca UE arata interes si o dorinta clara de cooperare cu aceste tari. Coroborand toate aceste elemente cred ca Romania trebuie sa priveasca pozitiv rezultatele reuniunii de la Goteborg, ce marcheaza finalul presedintiei suedeze, in timpul careia unul dintre obiectivele principale a fost urgentarea procesului de extindere a Uniunii.

– Credeti ca ati indeplinit acest obiectiv?

– Sunt doua aspecte pe care Suedia le-a luat in calcul. In primul rand, este vorba de impingerea procesului de negociere si de incurajarea tarilor candidate in procesul de negociere, iar in al doiela rand, am incercat sa obtinem progrese in cadrul negocierilor propriu-zise. Ultima noastra ambitie a fost sa obtinem la Goteborg un consens pentru o data viitoare a extinderii UE. A fost pentru prima data cand tarile membre au acceptat ca UE e gata sa primeasca noi membri inainte de alegerile din 2004 pentru Parlamentul European, adica sa se incheie negocierile cu primii noi membri in 2002, urmate de procesul de ratificare in 2003. Obtinerea unor date extrem de clare la acest capitol, in timpul presedintiei Suediei, o consider un succes si o mare realizare a Suediei.

– Cum a evoluat Romania in timpul presedintiei Suediei?

– Trebuie sa spun ca din punctul meu de vedere Guvernul roman a aratat o dorinta puternica de a pune in functiune o masinarie care sa actioneze in procesul de integrare. Noul Minister al Integrarii Europene si legaturile stabilite de acesta cu celelalte ministere au realizat progrese pozitive in procesul de aderare. Personal sunt impresionat de deschiderea spre dialog aratata de guvernul roman pe durata presedintiei suedeze, fapt extrem de important in procesul de cooperare. Suntem fericiti sa vedem ca Guvernul a adoptat o Strategie nationala pentru rromi, fiind singura tara candidata care nu avea o asemenea strategie, si, de asemenea, ma bucur ca am gasit receptivitate la Guvernul roman pentru scoaterea din Codul penal a articolului 200, care facea referire la o alta minoritate.

– Cu toate astea, exista si o serie de critici ale unor inalti demnitari europeni, in special in problema copiilor institutionalizati. Care este parerea dvs in acest subiect?

– Am luat si eu la cunostinta de dezbaterea publica declansata de raportul baronesei Emma Nicholson, dar am inteles ca in urma ultimei vizite facute in Romania au fost eliminate unele neintelegeri si ca va urma o revizuire a raportului. Impresia mea este ca Guvernul a facut progrese in vederea imbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati, dar inca mai sunt dificultati ce nu se pot rezolva in saptamani sau luni. Chiar daca sunt progrese, mai sunt inca multe de facut pentru rezolvarea tuturor problemelor.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.