De 12 ani incoace nu exista raport de tara intocmit de organismele internationale care sa nu faca referire la ingerintele politicului in Justitia romana. Separatia puterilor in stat este vazuta ca un moft de catre Puterea de la Bucuresti, premierul Adrian Nastase apreciind recent ca principiul lui Montesquieu este depasit si ca -trebuie sa vedem cum pot colabora puterile statului-. Inca de la instalarea guvernarii PSD, Puterea de la Palatul Victoria a colaborat extrem de strans cu Justitia din Piata Constitutiei, in sensul ca prima a decis si a doua a executat. Inchiderea peste noapte a dosarelor -Jimbolia-, -Firul rosu- sau -Costea-, sfaturile trimise catre Curtile de Apel pentru protejarea intereselor chiriasilor in raport cu proprietarii sau supararile diversilor ministri pe deciziile judecatoresti constituie tot atatea exemple de implicare a politicului in treburile oarbei justitii. Cazurile care au starnit insa cele mai vehemente reactii publice au fost, de departe, afacerea Armagedon II, in care Puterea a pus in aplicare scenarii demne de anii *50, si, mai nou, cazul Tarau, care a dus in final la sinuciderea procurorului Panait.
Daca la aceste date enumeram cazurile in care procurorul general a promovat recursul in anulare pentru clientela si prietenii politici sau numirea in posturi importante a reprezentantilor marii familii pesediste, avem tabloul clar al raporturilor dintre Justitia romana si Putere .
Amestecul politicului in Justitie este una dintre problemele care atarna inca de coada Romaniei in toate evaluarile facute la nivel national sau international.
-Separatia intre puterile statului este formula lui Montesquieu, care, sigur, era valabila la un anumit moment, dar acum trebuie sa incercam sa vedem felul in care puterile statului pot sa colaboreze-, declara, in februarie, premierul Adrian Nastase, spre uimirea intregii clase politice. Afirmatia sa a fost vazuta ca o recunoastere publica a faptului ca in Romania separatia puterilor in stat este un moft, iar implicarea politicului in Justitie a devenit deja politica de stat.
Situatia a fost imediat sesizata de organismele internationale, iar in raportul sau pe 2002, Amnesty International ataca dur subiectul, apreciind ca -PSD a dat instructiuni unor magistrati despre modul in care sa judece anumite cazuri si a dispus demiteri si numiri partizane in sistemul judiciar-. Chiar daca aceste aprecieri au fost dezmintite cu vehementa de catre reprezentantii PSD, problema ramane si este actuala, fiind prezenta in continuare in raporturile Comisiei Europene si ale Consiliului Europei.
Separarea puterilor in stat – un moft pentru Putere
Inca de la instalare, in ianuarie 2001, premierul Adrian Nastase considera ca votul dat de alegatorii PDSR ii absolva pe liderii partidului de orice acuzatii care li s-au adus in cazurile -Jimbolia-, -Costea- si -Firul rosu-. -Raspunsul la aceste chestiuni s-a dat cu ocazia alegerilor. Alegatorii au inteles ca era vorba despre diversiuni-, a declarat in acel moment premierul. Declaratiile lui Adrian Nastase au fost luate drept litera de lege de catre Justitia romana, dosare in cauza fiind inchise, iar cei care le instrumentau au fost indepartati din functii.
In toamna aceluiasi an, Guvernul Adrian Nastase dadea o ordonanta de urgenta prin care suspenda procedurile administrative privind adoptiile internationale, desi Curtea de Apel Bucuresti a dispus anularea unei asemenea masuri. Premierul declara ca, daca va mai exista o hotarare judecatoreasca impotriva suspendarii adoptiilor, Guvernul va mai da o ordonanta.
Ministrii sapa adanc la temelia subreda a Justitiei
Modelul lui Nastase a fost preluat imediat de ministrul justitiei, Rodica Stanoiu, care, in martie 2001, a trimis tuturor Curtilor de Apel din tara o circulara in care cerea judecatorilor sa se ingrijeasca de soarta chiriasilor din casele nationalizate. La scurt timp, in aprilie, a aparut o noua circulara a ministrului justitiei, in care tot Curtilor de Apel din toata tara li se spunea ca -ar fi indicat- sa suspende actiunile de lichidare a bancilor aflate in faliment. Ovidiu Musetescu acuza Justitia ca in procesele de privatizare da sentinte in defavoarea statului.
Nici Ovidiu Musetescu, ministrul privatizarii, nu a ezitat sa se ratoiasca la Justitie, reactionand extrem de dur fata de decizia de introducere in faliment a fabricii de rulmenti din Slatina. -APAPS isi exprima stupefactia fata de decizia Curtii de Apel Craiova, prin care a fost admis recursul declarat de BRD privind deschiderea procedurii de faliment.-
Chiar si baronii PSD din teritoriu s-au molipsit de virusul controlarii Justitiei. Astfel se explica si declaratia presedintelui PSD Gorj, Nicolae Mischie, care a luat apararea a doi primari, colegi de partid, acuzati de acte de coruptie. Fara sa ia in calcul principiile statutului de drept stipulate in Legea fundamentala a tarii, el a declarat, cu de la sine putere, ca cei doi primari sunt nevinovati si ca -Procuratura si Tribunalul sa-si vada de treaba lor.- pentru ca -Nu fac ce vor ei.-
Cazul Tarau – varful icebergului
Cazul Tarau este poate cel mai ilustrativ la capitolul implicarea Guvernului in Justitie. Procurorul Alexandru Lele a emis un mandat de arestare pe numele lui Adrian Tarau, fiul prefectului PSD de atunci al judetului Bihor, acuzandu-l de contrabanda cu benzina. Imediat dupa arestarea juniorului Tarau, primul-ministru, Adrian Nastase, a intervenit, declarand public: -Nu cred in arestarile de vineri seara-, iar in urma acestei interventii, fiul prefectului a fost eliberat. Dupa ce procurorul Lele l-a acuzat pe Adrian Nastase ca a facut presiuni pentru revocarea mandatului de arestare a lui Adrian Tarau, a fost suspendat din functie, fiind acuzat, printre altele, ca l-a arestat ilegal pe Adrian Tarau. Procurorul Cristian Panait, din cadrul Parchetului Curtii Supreme de Justitie, a fost insarcinat cu rezolvarea -dosarului Lele-, el stabilind ca procurorul bihorean nu este vinovat de cele ce i se imputa si a cerut neinceperea urmaririi penale. Panait a sfarsit tragic, iar scandalul public iscat in jurul sinuciderii sale a dus la redeschiderea cazului Adrian Tarau. Situatia a explodat o data cu declaratiile deputatului PSD de Bihor, Mihai Bar, care a acuzat conducerea locala a partidului de implicare in afacerile ilegale ale lui Adrian Tarau. Intre timp, fiul fostului prefect a fost pus in garda de prietenii sai din tara, alegand calea strainatatii.
Raportul Armagedon II reinvie Politia politica
Fara indoiala, cazul Armagedon II a fost picatura care a umplut paharul imixtiunilor Guvernului Nastase in bucataria Justitiei Rodicai Stanoiu. In urma publicarii pe Internet a unui raport anonim, Armagedon II, care vorbea despre averea si legaturile de afaceri ale lui Adrian Nastase, Politia l-a retinut vineri seara pe fostul sef de Cabinet al lui Emil Constantinescu, Mugur Ciuvica, pentru infractiunea -comunicare de informatii false-. Actiunea, vazuta de toata lumea, cu exceptia Palatului Victoria si a Parchetului, drept un abuz si o limitare a dreptului de exprimare, a starnit critici in presa interna si internationala, unde s-au facut referiri chiar la reinvierea practicilor Politiei politice. In legatura cu acest caz, Adrian Nastase declara sec, la vremea aceea: -Din punctul meu de vedere, chestiunile juridice sunt nesemnificative, ce ma intereseaza este dimensiunea politica-.
Destituiri si numiri de procurori si judecatori pe criterii politice
Fidel celor care l-au numit in functie, procurorul general, Joita Tanase, l-a inlaturat imediat din echipa de conducere a Parchetului pe procurorul Ovidiu Budusan, sef la Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii. Vina sa capitala era ca lucrase la mai multe dosare in care erau implicati, direct sau indirect, demnitari si prieteni politici ai regimului Iliescu (Viorel Hrebenciuc, Dan Voiculescu, Razvan Temesan, George Constantin Paunescu, Bebe Ivanovici, etc.), dar si la dosarul FNI, la dosare de contrabanda sau luare de mita. Tot Ovidiu Budusan este procurorul care a fost insarcinat cu efectuarea celor doua comisii rogatorii, solicitate de catre Tribunalul de Mare Instanta din Paris, care se ocupa de afacerile lui Adrian Costea.
La scurt timp, prin ordin al ministrului justitiei, a fost eliberat din functia de sef al Sectiei Parchetelor Militare generalul Dan Voinea, care s-a ocupat de dosare privind evenimentele din decembrie *89, mineriadele din iunie 1990 si septembrie 1991. Tot Dan Voinea i-a trimis in judecata si pe generalii Stanculescu si Chitac, iertati ulterior de procurorul general, la sugestia presedintelui Iliescu.
In locul celor indepartati din functii, din motive de incompatibilitate politica, Joita Tanase a adus magistrati cu antecedente de trista amintire. Alexandru Tuculeanu a fost numit procuror-sef adjunct, iar la conducerea Directiei a II-a – Urmarire Penala si Criminalistica a fost numit procurorul Ilie Piciorus. Cei doi s-au ocupat, in 1985, de arestarea si trimiterea in judecata a inginerului Gheorghe Ursu, omorat in bataie in arestul militiei. Procurorul Tuculeanu este cunoscut si pentru anchetarea studentilor din Piata Universitatii, in 1990, in timpul Golaniadei.
Operatiunea -Rubedeniile-
O data finalizat procesul de schimbare la fata a Justitiei si procuraturii, Puterea a trecut la etapa a doua, numirea rudelor si prietenilor in pozitii de maxima importanta. Deschiderea a facut-o, in iunie 2001, Serban Viorel Stanoiu – nimeni altul decat sotul ministrului justitiei, Rodica Stanoiu, care a fost numit judecator la Curtea Constitutionala. Tot la Curtea Constitutionala si-a gasit loc si Petre Ninosu, fost consilier al presedintelui Iliescu si fost ministru al justitiei in Guvernul Vacaroiu.
In martie 2002, la scurt timp dupa ce Parlamentul European si-a exprimat preocuparea fata de lipsa de independenta si de impartialitate -a unui aparat judiciar in care populatia romana nu are incredere-, Gabriela Gaspar, sotia ministrului pentru relatia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar, a fost numita in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Aceasta devine astfel colega cu Lucia Popescu (sotia generalului SRI Gioni Popescu), Niculina Iorgovan (sotia lui Antonie Iorgovan) si Gabriela Stecoza (sotia secretarului de stat la Ministerul Justitiei Ioan Alexandru).
Recursul in anulare – arma secreta a procurorului general
Pentru a extinde aria de actiune a procurorului general, Guvernul a adoptat, in aprilie 2001, Ordonanta de Urgenta 59, care largeste sfera motivelor pentru acordarea recursului in anulare. Ordonanta introduce un nou motiv pentru atacarea cu recurs in anulare a hotararilor judecatoresti irevocabile, netemeinicia hotararii atacate. La scurt timp de la introducerea acestei modificari, premierul Adrian Nastase a anuntat, cu ocazia unei vizite la Iasi, ca va solicita procurorului general sa analizeze situatia inregistrata la Curtea de Apel Bihor. Acuzati de implicare in asasinarea lui Virgil Sahleanu, Frantisek Priplata si Victor Balan, fostul director al Tepro Iasi, au fost eliberati cu conditia sa nu paraseasca orasul, printr-o hotarare a Curtii de Apel Bihor. A doua zi, procurorul general Joita Tanase a hotarat declararea recursului in anulare impotriva deciziei Curtii de Apel Oradea, prin care s-a dispus punerea in libertate a lui Frantisek Priplata si a lui Victor Balan. Curtea Suprema de Justitie a respins insa acest recurs in anulare, pentru ca Joita Tanase, presat de sarcina politica ce-i revine, a uitat ca recursul in anulare nu este admisibil, atat timp cat in procesul in care sunt inculpati cei doi nu este pronuntata o hotarare definitiva si irevocabila.
Dupa Tepro a urmat Toplita. Pentru a pune mana pe Primaria Toplita, liderii PSD Harghita au cerut procurorului general recurs in anulare la decizia Justitiei prin care independentul Nicolae Baciu a fost declarat primar al Toplitei. Dorintele pesedistilor harghiteni au fost ordin pentru procurorul general, care, la numai doua zile de la formularea cererii, a declarat recurs in anulare.
Recursul in anulare in cazul FNI a fost picatura care a umplut paharul in seria abuzurilor lui Joita Tanase. Dupa ce Curtea Suprema de Justitie hotarase, in martie 2001, ca CEC trebuie sa plateasca celor peste 300.000 de romani care si-au pierdut banii la FNI, Joita Tanase a declarat recurs in anulare la sentinta CSJ prin care contractul de cautiune/fidejusiune CEC-SOV Invest a fost declarat valabil. -Norocul- procurorului general a fost ca recursul in anulare nu mai putea fi introdus, deoarece termenul legal fusese depasit.
Totul pentru protejarea clientelei politice
O data ajuns la Putere, PSD nu si-a uitat sustinatorii fideli si mai ales -camarila- instalata in tara, in vederea propasirii lor si a partidului.
Nu au fost uitati nici prietenii de-o viata ai pesedistilor si ai presedintelui Ion Iliescu. Astfel, in februarie 2001, procurorul general al Romaniei a suspendat executarea hotararii definitive si irevocabile a Curtii Supreme de Justitie, prin care aceasta respinsese, la 25 ianuarie 2001, recursurile formulate de generalii in rezerva Mihai Chitac si Victor Athanasie Stanculescu impotriva sentintei de condamnare la cate 15 ani de inchisoare pentru implicarea lor in evenimentele din Decembrie 1989 de la Timisoara. La scurt timp, Joita Tanase a promovat recurs in anulare impotriva sentintei Curtii Supreme care ii condamna pe cei doi generali.
Dupa Chitac si Stanculescu a urmat randul lui Zaher Iskandarani, pe care judecatorii Curtii de Apel Bucuresti l-au absolvit de acuzatiile de contrabanda cu tigari si cafea, evaziune fiscala, fals si uz de fals, pentru care -printul Banatului- a fost judecat la Brasov mai mult de trei ani.
In vara lui 2001, Sever Muresan, adus din Elvetia pentru a fi judecat in legatura cu devalizarea Bancii Dacia Felix (BDF), a fost eliberat din arestul Politiei sucevene, printr-o hotarare a Tribunalului Suceava. Prejudiciul cauzat de Sever Muresan si Mircea Horia Hossu la BDF se cifreaza la 160 milioane de dolari, la care se mai adauga noua milioane penalizari si 251 milioane de dolari dobanzi.
Tot in acea vara fierbinte, Mujea Marcelini, cel mai mediatizat infractor din Timisoara, a fost eliberat conditionat din puscarie.
In toamna anului trecut , a venit din nou randul la iertare inculpatilor in dosarele Revolutiei. Parchetul General a dat solutia de -neinceperea urmaririi penale- in doua dintre dosarele Revolutiei: -Caba-Cluj *89- si -Paul Vasile-Timisoara *89-.
La inceputul acestui an a venit randul presedintelui Iliescu sa dea dovada de clementa. In ianuarie el l-a gratiat pe George Tanase, fost comisar al Garzii Financiare, condamnat la doi ani inchisoare pentru luare de mita. Numai dezvaluirile si protestele presei l-au determinat pe presedinte sa revina asupra deciziei de gratiere.
Razvan Temesan, George Constantin Paunescu sunt doar alte cateva nume de pe lista prietenilor PSD, care au beneficiat de clementa actualei Puteri, in cei doi ani de la instalare.
