Kelemen Hunor este deputat român și trăiește din banii românilor pe care îi numește „prietenii noștri români”! „Noi trebuie să fim inițiatori ai dialogului cu majoritatea românească. Acest dialog, însă, trebuie să fie unul sincer. Poate că îi va deranja pe unii, dar este necesar ca noi să putem spune ceea ce credem despre ultimii 100 de ani, dar și majoritatea românească să își exprime sincer gândurile și temerile legate de dezideratele comunității maghiare. Dacă vom reuși să vorbim deschis despre tot ce ne îngrijorează, dacă va fi garantat cadrul legal pentru ca nouă să ne fie bine să trăim liniștiți, ca maghiari în România, cu siguranță va crește și nivelul de încredere dintre cele două comunități. Fără încredere, va fi dificil să construim împreună proiecte de viitor”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, vineri, 25 august, în cadrul dezbaterilor desfășurate cu ocazia taberei de politică pentru tineret, organizată de UDMR și MIERT în localitatea Sub Cetate, județul Harghita.
Referindu-se la urmările interviului acordat în urmă cu trei săptămâni cotidianului în limba maghiară, Szabadság, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că nu a făcut nimic altceva în afara faptului că și-a exprimat opinia în legătură cu un subiect care este dezbătut continuu în spațiul public. A prezentat un punct de vedere susținut de UDMR cu mult timp în urmă și care a fost mereu același, a fost comunicat consecvent și în ultimii ani: comunitatea maghiară din România nu are niciun motiv să aniverseze Centenarul de la 1 Decembrie 2018.
Hunor a continuat să critice Statul Român:
‘În ultimii 100 de ani comunitatea maghiară s-a confruntat permanent cu tendințe care pot fi definite ca intenții de asimilare, atât în perioada dintre cele două războaie mondiale, în dictatura regală ulterioară, în regimul comunist stalinist, dar și perioada derulării programelor de industrializare ale regimului ceaușist, a avut loc un proces vădit de asimilare a minorităților naționale, de eliminare a tuturor valorilor care nu erau românești. În a doua jumătate a anilor ’80, nu puteau funcționa școli în limba maghiară, nu era permisă amplasarea indicatoarelor în limba maghiară, accesul la toate elementele de identitate națională care sunt importante — limbă, cultură, biserică — au fost în mod constant limitate, pentru ca asimilarea să fie cât mai rapidă și eficientă: Desigur, au fost afectate și alte minorități naționale, evrei și germani fiind vânduți ulterior. Ceaușescu a fost și un traficant de oameni, încercând să scape de etniile care, prin valorile pe care le-au generat în ultimele secole, și-au lăsat amprenta asupra a ceea ce reprezintă azi România”. Hunor consideră că statul modern nu a fost capabil să creeze nici măcar o infrastructură solidă, care să conecteze regiunile istorice, nu doar că nu a fost accelerată construirea infrastructurii necesare pentru o mobilitate mai rapidă, dimpotrivă, astăzi durează mai mult să ajungi dintr-un capăt al țării în altul, decât a durat acum 100 de ani.
‘Trebuie să analizăm în mod realist stadiul în care a fost și unde a ajuns această țară. Ceea ce am afirmat nu a fost cu reacredință sau cu intenția de jigni pe cineva. Accept și respect faptul că prietenii noștri români sărbătoresc, dar și ei trebuie să înțeleagă și să accepte că, pentru noi, nu este un motiv de aniversare. De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung’, a spus Hunor.
