Decizia președintelui UDMR, de a nu mai candida pentru un nou mandat la șefia Uniunii, reprezintă un moment de cotitură pentru viitorul acestei formațiuni politice în relațiile interne dintre radicali și moderați, precum și în raporturile cu organizațiile civice care au îmbrățișat mesajul radical revizionist al fostului pastor reformat Laszlo Tokes. Pe de altă parte, viitorul președinte al UDMR – care se va alege în primăvară – va avea de optat între a continua politica centristă a lui Marko Bela în sistemul de alianțe cu formațiunile politice românești pe care le-a cultivat timp de 20 de ani și a adopta o manieră radicalistă, mai apropiată de organizațiile civice extrinsece Uniunii, în vederea unei posibile împăcări cu Laszlo Tokes. „Decizia mea este că nu doresc să candidez pentru un nou mandat de președinte al UDMR; la sfârșitul lui februarie se fac 18 ani de când m-am angajat la această răspundere, de a susține împreună această unitate“, a spus Marko Bela, la ședința CRU (n.r. – Consiliul Reprezentanților Unionali). Potrivit acestuia, refuzul său de a mai candida nu înseamnă că vrea să se retragă din viața publică. „Nu înseamnă că vreau să mă retrag din viața publică, nici nu ar fi bine“, a adăugat președintele Uniunii. Pe de altă parte, el a mai afirmat că în formațiunea pe care o conduce, liantul nu este legat de vreo ideologie, ci îl reprezintă ideea de uniune. „Suntem o Uniune, așa ne-am înființat, și am convingerea că UDMR trebuie să se mențină așa și în viitor, cu dezbateri, disensiuni legate de chestiile ideologice, pe care până acum am reușit să le rezolvăm întotdeauna“, a declarat Marko Bela.
Bătălia pentru moștenirea UDMR
În cei 20 de ani de când este o prezență activă în politica dâmbovițeană, UDMR și-a creat o moștenire prin accederea la guvernare în orice coaliție, indiferent de compoziția ideologică. Practic, pentru aceasta s-au înscris în luptă la președinția formațiunii consilierul prezidențial Eckstein Kovacs Peter și ministrul culturii, Kelemen Hunor. În acest sens, Eckstein a precizat că va propune un proiect politic care să se centreze pe reprezentarea parlamentară a UDMR, în timp ce contracandidatul său, Kelemen, ar vrea să lărgească baza formațiunii prin modificarea Statutului în vederea cooptării organizațiilor civice extrinsece Uniunii. „UDMR există pentru că maghiarii din Transilvania au vrut acest lucru. Majoritatea maghiarilor spun că au hotărât bine“, a susținut Kelemen Hunor.
