Întreaga lume a putut vedea atașamentul cetățenilor români față de libertate și democrație, iar votul oamenilor și prezența lor masivă la scrutinul din 16 noiembrie ne-au transmis mesajul clar că românii doresc o schimbare semnificativă a modului în care se face politică, a declarat Klaus Iohannis, câștigătorul recentelor alegeri prezidențiale din România, într-un interviu publicat marți de Deutsche Welle.
În opinia lui Iohannis, el a reușit să înlăture prejudecățile despre modul în care poate arăta politica în România și ceea ce poate fi făcut, iar ”oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru”.
Întrebat cum ar trebui să arate ”România lucrului bine făcut” (sloganul său din campania electorală), Klaus Iohannis a subliniat că, în termeni concreți, acest slogan înseamnă ”o țară puternică și prosperă, unde fiecare își face treaba, unde proiectele sunt finalizate potrivit standardelor, unde legile se aplică tuturor, iar politicienii și instituțiile sunt în slujba oamenilor”. ”Împreună, putem construi România la care sperăm. În campanie am avut 11 teme pe agendă, care necesită consens politic și social. Printre ele, viziunea mea asupra marilor sisteme publice — sănătate, educație, pensii—, dar și asupra economiei”, a explicat câștigătorul scrutinului prezidențial din 16 noiembrie.
Referitor la promisiunile sale de combatere a corupției și consolidare a statului de drept, Klaus Iohannis a apreciat că președintele joacă un rol central în garantarea supremației legii și a independenței justiției, iar acest fapt include combaterea corupției. ”Acestea sunt chestiuni esențiale, importante pentru democrația română, și ele trebuie să fie înțelese de toate guvernele și toate partidele politice. Indiferent de cine deține majoritatea în parlament la un moment dat, aceste chestiuni presupun consens politic, nu numai la nivel declarativ, ci și prin acțiuni concrete. În primul meu discurs după scrutin, am spus clar și le-am cerut partidelor politice să arate, prin câteva decizii clare, că au înțeles adevăratul sens al votului din 16 noiembrie. Aceste decizii sunt revocarea legii amnistiei, care ar fi iertat pe cei acuzați de corupție, ridicarea imunității parlamentare și încuviințarea inițierii de acțiuni în instanță contra membrilor parlamentului. Acest lucru s-a întâmplat deja în două zile, ceea ce înseamnă că se poate. Președintele poate fi cel care generează consens în ceea ce privește temele majore”, a spus Iohannis.
Ca priorități externe ale sale în calitate de viitor președinte, Klaus Iohannis a promis să continue și să consolideze principala direcție de politică externă: parteneriatul strategic cu SUA, rolul și poziția României în NATO și în Uniunea Europeană. ”În contextul geopolitic dificil cu care ne confruntăm, România trebuie să acționeze ca partener serios, de încredere, pe care aliații pot conta”, a accentuat Iohannis.
El a apreciat că relațiile României cu Germania (de unde a primit mesaje de susținere din partea președintelui Joachim Gauck și a cancelarului Angela Merkel) vor intra într-un nou cadru. ”În general, România trebuie să se ridice la un nou nivel în Uniunea Europeană. România poate și trebuie să își sporească prezența în structurile din care face parte și să valorifice majoritatea oportunităților”, a încheiat Klaus Iohannis.
