După cum se știe, la data de 21.07.2020, ministrul Sănătății Nelu Tătaru a emis ordinul MS 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.
Acest ordin a fost modificat recent prin Ordinul MS 506/09.04.2021 emis de secretarul de stat Andreea Moldovan în timpul mandatului ministrului sănătății Vlad Voiculescu. Ordinul a fost publicat in data de 13.04.2021.
Deoarece ordinul a stârnit nemulțumirea premierului Câţu, acesta i-a demis pe cei doi si a devenit la rândul sau ministru interimar al sănătății.
În calitate de ministru interimar, Câţu a emis un nou ordin, nr. 514/14.04.2021, prin care a abrogat ordinul anterior nr. 506/09.04.2021.
Juriști: Abrogarea nu aduce anularea modificărilor
Din punct de vedere juridic, operațiunea de abrogare făcuta de Câţu este incorectă, susțin juriștii consultați de Curentul. Ordinul MS 506/09.04.2021 a fost in vigoare o singura zi şi şi-a produs efectele juridice, modificând anumite articole ale ordinului MS 1309/2020. Iar aceste modificări rămân valabile, chiar dacă a fost abrogat ordinul care le-a introdus, nr. 506/09.04.2021.
Abrogarea făcuta de Câţu nu are efect retroactiv ca să împiedice un ordin intrat în vigoare să-şi producă efectele juridice, chiar şi pentru o singura zi.
Nu trebuie confundată abrogarea cu anularea. Abrogarea presupune că actul normativ a fost emis legal si își încetează efectele in urma abrogări, după ce a fost în vigoare o anumita perioadă. Anularea, pe de altă parte, însemnă că actul a fost emis nelegal şi nu produce deloc efecte juridice, nici măcar o secunda. Dezavantajul este ca anularea poate fi făcuta numai de instanța de contencios administrativ.
Ordinul MS 1309/21.07.2020 rămâne modificat pana când nu intervine un alt at normativ care sa-l modifice iarăși. Odată produse modificările, ele rămân în textul de bază.
Așadar, Câţu ar fi trebuit sa emită un ordin prin care sa modifice Ordinul inițial MS 1309/21.07.2020 şi să-l readucă la starea inițială, nu să abroge Ordinul MS 506/09.04.2021.
Precedent juridic cu ordonanța nr. 13/2017
Un precedent juridic care arată limpede că abrogarea unor modificări nu funcționează este dat de faimoasa Ordonanţă de urgenţă nr. 13/2017.
Prin acesta ordonanţă au fost introduse modificări controversate asupra Codului penal şi Codului de Procedură Penală.
În urma unor proteste, guvernul a hotărât să abroge OUG 13/2017 printr-o altă ordonanță de urgenţă, nr. 14/2017.
Cu toate acestea, juriștii şi-au dat seama rapid că abrogarea OUG 13/2017 nu este suficientă, aceasta producând modificări ale codurilor care nu pot fi anulate prin abrogare.
A fost necesar, in acest caz, să intervină Parlamentul României şi să emită legea nr. 8/2017 prin care s-a dispus respingerea ordonanței nr. 13/2017. Fără aceasta lege, exista riscul ca OUG 13/2017 să-şi producă efectele de modificare în ciuda faptului a fost abrogata.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/186889
În concluzie, premierul Câţu a procedat incorect din punct de vedere juridic, încercând sa abroge un ordin de ministru care a produs deja modificări ale unui alt ordin. Câţu ar fi avut nevoie mai degrabă de o anulare a ordinului MS 506/09.04.2021 şi nu de o abrogare.
În lipsa anulării (care este dificil de obținut şi presupune apelul la instanță în baza art. 1 alin. 6 din legea 554/2004), Câţu ar fi trebuit să emită un ordin prin care să modifice iarăși ordinul MS 21.07.2020, aducându-l la forma inițială.
