Represiunile perioadei socialiste vor fi obiect de studiu la Scoala de vara de la Sighet organizata de Fundatia -Academia Civica- si Fundatia -Konrad Adenauer-, in perioada 5-13 iulie. Potrivit unui comunicat, la cea de-a saptea editie a Scolii de vara de la Sighet, in urma concursului de admitere lansat in luna martie, au fost selectionati 100 de elevi, iar una dintre temele principale care vor fi luate in discutie va fi -diferitele forme de represiune si de rezistenta in timpul si spatiul socialismului real, intre 1945 si 1989-.
Despre acest subiect vor vorbi istoricii Serban Papacostea, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Marius Oprea, Dorin Dobrincu, Thierry Wolton, Mihai Sturdza (Paris), Dennis Deletant, Mark Percival (Londra), Helmut Muller-Enbergs si Ulrich Burger (Berlin), Seweryn Blumsztajn (Cracovia).
La eveniment va participa Maria Bratianu, fiica istoricului Gheorghe Bratianu, care va evoca ilustra familie din care provine, Miron Costin din Los Angeles, care se va ocupa de prezentarea unui portret al fostului presedinte Ronald Reagan, si ambasadorul german Wilfried Gruber, care va conferentia pe tema conditiilor care au facut posibile caderea zidului Berlinului. De asemnea, in atelierele de discutii ale scolii, Doina Cornea si Leontin Iuhas vor analiza motivele plecarii tinerilor spre Occident, sociologul Stela Rusu va dezbate cu elevii problematica libertatii ca ideal si realitate, iar scriitoarea Ioana Ieronim ii va intreba pe participanti cum doresc sa fie lumea din care vor face parte.
Comunicarea lingvistului Alexandru Niculescu este intitulata -Cuvinte bune, cuvinte rele-. Gabriel Liiceanu va analiza strategiile de supravietuire culturala in comunism, iar Vitalie Ciobanu va expune relatiile intre scriitori si putere in Moldova sovietica. Facand o incursiune in propriul laborator de creatie, Ana Blandiana va vorbi despre -exasperare si rezistenta in anii *80-. In sustinerea Scolii de vara s-au implicat, in afara celor doua fundatii, Biroul de Informare al Consiliului Europei, Consiliul Britanic, Serviciul Cultural Francez si Institutul Polonez.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane