Home Politic Laeken – dusul rece de la sfarsitul anului

Laeken – dusul rece de la sfarsitul anului

DISTRIBUIŢI

Liderii Uniunii Europene, reuniti la Laeken, in Belgia, in luna decembrie, au administrat Romaniei ultimul dus rece din anul trecut. Lista celor 10 tari anuntate ca viitoare membre ale UE in 2004 nu cuprindea bineinteles nici Romania, nici Bulgaria, desi autoritatile de la Sofia si Bucuresti au manifestat un optimism exagerat, afirmand ca sunt gata sa mareasca plutonul tarilor fruntase in intrecerea organizata de UE. Mai mult, reprezentantii Uniunii, reuniti la castelul de la Laeken, au precizat ca, in opinia lor, cele doua tari codase vor putea face fata exigentelor impuse abia in 2007, data de altfel stabilita pentru aderarea la UE inca de pe vremea Cabinetului Isarescu. Pana atunci, oficialii UE considera ca pentru Romania si Bulgaria trebuie stabilita o -agenda precisa-, in vederea accelerarii procesului de integrare. -Daca cele doua tari nu indeplinesc criteriile la timp pentru a adera o data cu celelalte tari in 2004, responsabilitatea noastra este de a stabili impreuna cu aceste tari un calendar clar, care sa arate ca cele doua tari fac parte deja din familia europeana-, a declarat presedintele Parlamentului European, Nicole Fontaine, intr-o alocutiune adresata liderilor UE.

Optimism fara frontiere la Bucuresti

Deciziile luate la Laeken par sa nu-i fi multumit pe guvernantii de la Bucuresti, intrucat, imediat dupa anuntarea celor 10 castigatori in cursa pentru UE, premierul Adrian Nastase s-a grabit sa afirme ca Romania ar putea fi pregatita de intrarea in Uniune mai devreme de 2007. -Poate in 2006, poate in 2005, depinde de noi-, a mai precizat optimist Nastase. El a enumerat si pasii necesari obtinerii acestui deziderat, -economie competitiva, institutii moderne si eradicarea coruptiei-, promitand indirect si atingerea acestor obiective.

Pe aceleasi coordonate s-a inscris si pozitia presedintelui Iliescu. Seful statului a declarat ca, daca Bucurestiul va incheia negocierile de aderare la jumatatea anului 2003, in timpul presedintiei Greciei, Romania ar putea adera la UE chiar in 2004, desi nimeni nu ne-a nominalizat pentru aceasta data. Totusi, presedintele Iliescu a precizat ca, pentru a atinge aceasta tinta, tara noastra trebuie sa fie pregatita din punct de vedere economic in 2003, deoarece procedura de ratificare a Tratatului de aderare dureaza in medie un an.

Planul MIE pentru presedintia spaniola: intre sapte si noua capitole deschise

Presedintia spaniola a Uniunii Europene, care se va desfasura in primul semestru al acestui an, incepe sub auspicii favorabile pentru Romania, daca sunt luate in calcul declaratiile de bunavointa ale unor inalti oficiali de la Madrid, in frunte cu premierul Jose Maria Aznar. -Din punctul nostru de vedere, am vrea sa deschidem toate capitolele de negociere-, a afirmat ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, care a adaugat ca acest lucru ar depinde de programul si de deciziile de la nivelul Uniunii. Vasile Puscas, negociatorul-sef al Romaniei cu UE, a anuntat la sfarsitul anului trecut ca Bucurestiul a inaintat toate documentele de pozitie, dar -este cert ca Romania nu va incheia provizoriu, pana la sfarsitul mandatului spaniol, toate capitolele de aderare deschise-. El a mentionat ca urmareste Romania sub obladuirea Madridului: intre sapte si noua capitole deschise si intre cinci si sapte inchise provizoriu. Romania trebuie sa faca un efort urias, la nivel administrativ, pentru a deschide un capitol foarte important, cel referitor la agricultura, in prima jumatate a anului. Cel mai probabil, acesta va putea fi abordat -spre inceputul presedintiei daneze-, a spus Puscas. Negociatorul cu UE a precizat ca de maxima importanta pentru aceasta perioada sunt capitolele privitoare la libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalului. Documentul prezentat de Comisia Europeana dupa finalizarea rapoartelor de tara, in septembrie 2001, afirma clar dorinta forurilor europene de a ajuta toate statele candidate sa continue in ritm sustinut negocierile de aderare, cu o atentie speciala pentru -codasele- Romania si Bulgaria. Premisele sunt dintre cele mai favorabile, daca Guvernul de la Bucuresti va sti sa foloseasca sansele oferite in 2002.

Diplomatia romana se pregateste pentru presedintia daneza

In paralel cu eforturile depuse de echipa de negociatori, diplomatia romaneasca se pregateste deja pentru presedintia daneza la UE. Cu toate acestea, nici Madridul nu va fi omis de pe lista prioritatilor Ministerului roman de Externe. Astfel, conform precizarilor facute de oficiali ai MAE, exista mari sanse ca in luna martie sa aiba loc o noua intalnire Adrian Nastase – Jose Maria Aznar, fie la Bucuresti, fie la Madrid. De asemenea, sunt avute in vedere mai multe intalniri intre membrii Cabinetului Nastase, insarcinati cu problematica aderarii, si autoritatile spaniole. Conform primelor declaratii oficiale venite la inceputul anului de la Madrid, in domeniul extinderii UE, Spania vrea sa trimita semnale pozitive catre Bulgaria si Romania. Totusi, extinderea UE nu e trecuta la capitolul prioritati ale presedintiei Spaniei la UE, aceasta tara fiind concentrata, pe perioada celor sase luni de mandat, pe modernizarea si cresterea competitivitatii economiei europene.

In ceea ce priveste presedintia daneza, diplomatia de la Bucuresti pregateste deja intalniri ale ministrilor de externe, de integrare si a negociatorului-sef cu reprezentanti ai Guvernului danez, in vederea informarii acestora cu privire la stadiul negocierilor si la prioritatile stabilite de Romania in domeniul integrarii europene.

Comisia Europeana n-a vazut nici o reforma in administratie

Evaluarea Comisiei Europene pentru Romania pe anul trecut prin raportul de tara a evidentiat fara drept de apel punctele slabe ale guvernarii PSD si intr-un mod care arata limpede ca nu se poate da vina pe -greaua mostenire- cederista. Reforma in administratia publica, etalata cu mandrie de Cabinetul Nastase, a fost adusa de CE la dimensiunea reala: mai degraba simulare, decat schimbare. Astfel, inlocuirea functionarilor publici imediat dupa instalarea noii puteri -poate duce la destabilizarea administratiei- in viziunea comisiei. Au fost numiti secretari de stat suplimentari fara nici o motivatie, -ei preluand de fapt functiile directorilor generali din ministere-, a concluzionat CE. De asemenea, reducerea cu 30% a functionarilor la nivel guvernamental, cu care Adrian Nastase s-a laudat atat, prezentand-o ca pe o masura salutara, a fost privita cu totul altfel de Bruxelles: -Reducerea a lasat multe ministere fara suficient personal. Nu au existat dovezi ca ar fi prea multi functionari-. In ceea ce priveste cele doua structuri care se ocupa teoretic de reforma, Ministerul Administratiei Publice, condus de Octav Cozmanca, si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, au fost practic ridiculizate de responsabilii comunitari: -Capacitatea lor operationala este limitata, ca si influenta asupra altor ministere-.

Bruxellesul i-a aratat lui Nastase cum stau lucrurile cu Justitia

Ingerinta politicului in -afacerile- Justitiei a fost demonstrata punct cu punct si exemplificata in raportul de tara, spre intelegerea oricarui guvernant de la Bucuresti. -Presedintii si vicepresedintii de tribunal au fost transferati (dupa venirea la putere a PSD – n.r.) fara ca schimbarea lor sa fie clar motivata-. Alte exemple date de Comisia Europeana: circulara Ministerului Justitiei catre tribunale prin care li se sugera cum sa procedeze in cazurile de restituire a proprietatilor, numirea a 1/3 din membrii Consiliului Superior al Magistraturii de catre minister, recursurile facute -in mod discretionar-. Despre coruptie, numai -de bine-: masurile luate pentru combaterea ei sunt -limitate- si nu s-au observat dinspre UE progrese semnificative. Numarul mare de ordonante care ulterior pot fi modificate sau respinse de Parlament -poate avea ca urmare instabilitatea legislativa-. -Bilele negre- in privinta criteriilor politice si administrative formeaza o lista greu de epuizat. -Pachetul economic- stabilit pentru candidate la Copenhaga a -incununat- realizarile din raport: -Romania nu are o economie de piata functionala si nu poate face fata, pe termen mediu, presiunii pietei unice europene-, in timp ce Bulgaria -este foarte aproape- de acest deziderat.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.