Prin preluarea de către Klaus Iohannis a „Agendei Macovei”, respectiv a cerinţelor din „Acordul pentru salvarea statului de drept şi a democraţiei în România” propuse de Monica Macovei, noul preşedinte şi-a fixat câteva repere fundamentale pe care, însă, va putea să le realizeze doar cu o majoritate parlamentară favorabilă, şi nici în acest context nu este sigur pentru că unele dintre obiective subminează flagrant interesele politice ale partidelor dominante, scrie fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, într-un articol pentru contributors.ro.
Pentru a beneficia de susţinerea Monicăi Macovei în turul al doilea al prezidenţialelor, Iohannis a anunţat că cele 10 „cerinţe minimale” privind „chestiuni de principii” asumate de votanţii acesteia sunt „aceleaşi lucruri pe care mi le doresc şi eu pentru România, pentru o societate dreaptă”, şi a decis să semneze documentul înaintat de fostul ministru al Justiţiei.
„Între cele două tururi de scrutin, Iohannis a fost pus într-o situaţie cu totul si cu totul neobişnuită. Monica Macovei, un candidat care a obţinut în primul tur aproape jumătate de milion de voturi, i-a oferit public susţinerea în schimbul semnării unei liste de principii şi iniţiative extrem de ambiţioase. Iohannis a acceptat, mai întâi verbal şi mult mai târziu (lucru trecut cu vederea de analişti) în scris, să îşi asume ceea ce unii au numit „agenda Macovei”, a amintit Lăzăroiu.
Fostul consilier susţine că o bună parte din reformele asumate făcea deja parte din „restanţele” lui Traian Băsescu, cum ar fi votul prin corespondenţă sau reducerea numărului de parlamentari, dar unele sunt puncte noi introduse pe agenda publică cum ar fi liberalizarea pieţei politice, mai exact, posibilitatea de a înfiinţa un partid politic cu doar trei membri fondatori (şi nu 25.000 din 18 judeţe, aşa cum e acum).
„Prin preluarea fără echivoc a „agendei Macovei”, Iohannis îşi fixează câteva repere fundamentale ale mandatului pe care, însă, nu le poate realiza fără o majoritate parlamentară. Chiar o majoritate parlamentară favorabilă actualului preşedinte va fi extrem de reţinută în a promova asemenea iniţiative, unele dintre ele subminând flagrant interesele politice ale partidelor dominante (scăderea numărului de parlamentari sau liberalizarea pieţei politice). Din acest punct de vedere, pentru Iohannis ar fi o uşurare să nu aibă o majoritate prietenoasă până în 2016, pentru a putea justifica mai uşor eşecul promovării „agendei Macovei”, a precizat Lăzăroiu.
