UDMR şi PRM vor fi eroii sau călăii proiectului ANI în Comisia Juridică din Senat. Deşi parlamentarii Puterii şi ministrul justiţiei, Monica Macovei, şi-au pus toate speranţele în -înţelepciunea- senatorilor, pe hartie lucrurile sunt simple: teoretic, varianta agreată de guvern nu are cum să treacă de Comisia Juridică din Senat, unde Coaliţia are doar cinci din cele 11 mandate, în timp ce Opoziţia adună şase. Numai că soarta ANI rămane totuşi imprevizibilă: UDMR nu este de acord cu varianta executivului, dar vrea să negocieze cu Macovei, în timp ce PRM va vota legea numai dacă îi va conveni forma.
Ciuntită. Mutilată. Golită de conţinut. Inaplicabilă. Castrată. Starpită. Astfel a fost caracterizată varianta legii Agenţiei Naţionale de Integritate adoptată de Camera Deputaţilor, pe care numai senatorii o mai pot salva, începand cu 22 ianuarie, cand Comisia Juridică de la Senat va iniţia dezbaterile asupra legii.
Macovei e dispusă să înmoaie legea
Ministerul Justiţiei este dispus să modifice -pe ici pe colea- varianta iniţială a legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Afirmaţia aparţine senatorului UDMR Peter Ekstein Kovacs (foto 1), preşedintele comisiei juridice din Senat. Potrivit acestuia, există voinţă şi din partea conducerii UDMR de a purta o rundă de discuţii cu reprezentanţi ai ministerului condus de Monica Macovei. -Eu am vorbit cu conducerea organizaţiei mele (UDMR, n. r.) şi toată lumea este de acord să avem o discuţie cu reprezentanţii ministerului (Ministerul Justiţiei, n.r.) şi să avem o formulă agreată şi convenabilă pentru toţi. Ministerul deja s-a gandit la o altă variantă puţin diferită de cea trimisă de guvern-, a declarat Kovacs.
Referitor la parcursul legii în comisia juridică din Senat, udemeristul a spus că legea ANI este deja -pusă bine la sertar- şi urmează să fie luată în discuţie cu prioritate. -Pot să declar, şi aşa va fi, că în sesiunea extraordinară noi începem cu ANI şi CNSAS şi pană la începerea sesiunii ordinare vom avea un raport pe aceste două legi-, a adăugat preşedintele comisiei juridice din Senat.
Peter Ekstein Kovacs a menţionat că a găsit disponibilitate atat la minister, cat şi la partenerii de Coaliţie pentru adoptarea legii restante. -Toată lumea a dovedit înţelegere, toţi au înţeles că este o urgenţă chiar dacă ne-am integrat în UE-, a spus senatorul UDMR. Potrivit acestuia, formaţiunea maghiară nu agrează varianta Macovei şi susţine în continuare modificarea acesteia.
Alianţa DA: să revină la forma guvernului
Liberalii susţin în totalitate varianta guvernului. Conducerea PNL nu este de acord cu modificările aduse în Camera Deputaţilor legii ANI şi senatorii liberali vor încerca să readucă ANI la forma executivului. Senatorul PNL Oprea Mario Ovidiu, membru în Comisia juridică de la Senat, a spus că -legea ANI a venit de la Camera Deputaţilor fără dinţi-. Acesta a accentuat că PNL se va lupta pentru ca legea ANI să fie adoptată în forma în care a plecat de la guvern. -PNL va introduce o serie de amendamente astfel încat legea să revină la forma propusă de executiv- a adăugat senatorul PNL Oprea Mario Ovidiu.
La fel şi democraţii vor vota legea ANI, în forma adoptată de guvern. Liderul PD, Adriean Videanu (foto 2), a dat asigurări că senatorii democraţi nu vor introduce nici un amendament la legea ANI. -Noi am susţinut şi vom susţine în continuare legea ANI în forma propusă de executiv- a declarat Adriean Videanu.
PLD, de partea Puterii
Partidul Liberal Democrat nu este nici el de acord cu ciuntirea legii ANI. Şi senatorii partidului fostului consilier prezidenţial, Theodor Stolojan, vor vota legea de înfiinţare a ANI în forma propusă de guvern. Unul dintre senatorii PLD, Viorel Arion, a spus că liberal-democraţii vor depune o serie de amendamente la Comisia Juridică a Senatului în perioada în care membrii comisiei vor analiza proiectul de lege ANI. -Vom vota legea în forma propusă de Monica Macovei. Vom depune şi amendamente la Comisia Juridică- a declarat senatorul Viorel Arion.
PSD nu intenţionează blocarea legii ANI
-Situaţia este oarecum stranie pentru că, la ora actuală, în Senat sunt două proiecte referitoare la Agenţia Naţională pentru Integritate- a declarat pentru -Curentul- vicepreşedintele PSD pe probleme juridice, senatorul Cristian Diaconescu (foto 3). Primul datează din noiembrie 2004, cel de-al doilea fiind iniţiativa guvernului. Din discuţia purtată cu reprezentantul PSD a reieşit că partidul condus de Mircea Geoană nu intenţionează să obstrucţioneze adoptarea, şi în Senat, a acestei legi, solicitată de Bruxelles.
Primul proiect, care este o iniţiativă a PSD a fost, conform declaraţiei lui Cristian Diaconescu, -blocat din motive politice-. Ministrul justiţiei, Monica Macovei, a venit cu o iniţiativă pe acelaşi subiect. Senatorul PSD consideră că cea mai viabilă formulă de lucru este ca cele două proiecte să intre simultan în dezbaterea Comisiei Juridice astfel încat să se ajungă la un text optim. Deocamdată însă, a explicat Cristian Diaconescu, în Senat s-a ajuns la -un incident procedural-. Întrebat cand consideră că se poate debloca această situaţie, astfel încat legea cu care suntem încă restanţi faţă de Uniunea Europeană să fie adoptată, vicepreşedintele PSD a spus că -am transmis intenţia noastră guvernului-. Concluzia reprezentantului social-democraţilor în Comisia Juridică a fost că -nu există argumente politice pentru blocarea legii-.
PRM: este o varză
Senatorul PRM, Valentin Dinescu (foto 4), secretar al Comisiei Juridice de la Senat, a spus că proiectul de lege privind Agenţia Naţională de Integritate, în forma în care a ajuns la Senat, este o -varză-.
Valentin Dinescu atrage atenţia asupra faptului că legea ANI poate reveni la forma propusă de executiv numai dacă doi sau trei senatori ai puterii, membri ai comisiei juridice de la Senat, vor introduce o serie de amendamente. Totodată senatorul PRM, Valentin Dinescu, crede că legea ANI nu reprezintă o prioritate a integrării, pentru că Romania s-a integrat deja. -Vom începe lucrările în comisie pe 22 ianuarie, dar nu ştiu dacă vom discuta proiectul de lege ANI pentru că nu ştiu dacă va mai fi o prioritate. Sunt bazaconii. Ce prioritate? Ne-am integrat şi vreau să vă spun că nicăieri în Europa nu există echivalentul acestei legi-, a precizat Dinescu. Senatorul PRM este de părere că eforturile ministrului justiţiei, Monica Macovei, de a o trece în forma adoptată de guvern sunt nejustificate. -Doamna Monica Macovei, de fiecare dată cand vrea să iasă în faţă şi să le arăte pisica celorlalţi, vine cu cate o lege a integrării- a adăugat Dinescu.
Secretarul comisiei juridice din Senat a precizat că şi Partidul Romania Mare va introduce o serie de amendamente la proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. În ceea ce priveşte votul la legea ANI, Dinescu a adăugat că peremiştii o vor vota numai dacă le va conveni forma.
PC îşi susţine proiectul
Poziţia conservatorilor este incertă pentru că încă analizează temeinic legea pentru înfiinţarea ANI. Pe de altă parte, Partidul Conservator susţine în continuare proiectul propriu intitulat -Propunerea legislativă privind controlul provenienţei averilor care nu pot fi justificate din veniturile legale-. Senatorul PC Gavrilă Vasilescu, membru în comisia juridică senatorială, a declarat că nu ştie încă ce poziţie va lua la dezbaterile din comisie. Vasilescu a spus că nu a terminat de analizat varianta legii ANI primită de la Camera Deputaţilor. Întrebat dacă au existat discuţii la varful PC referitoare la modul în care vor susţine conservatorii proiectul în Senat şi care au fost concluziile eventualelor discuţii, Gavrilă Vasilescu a evitat să spună ce aşteaptă de la proiectul ANI. În schimb, senatorul PC a spus că partidul susţine în continuare proiectul propriu referitor la declararea averilor.
-Ştiţi că noi avem o iniţiativă legislativă. Legea ANI e genul, a noastră este specia. Pană la urmă la noi e mai bine, a noastră este mai bună, pentru că ANI se referă numai la demnitari-, a completat Gavrilă Vasilescu.
Ce trebuie recuperat
– În forma iniţială, ANI urma să fie o instituţie autonomă, cu buget propriu şi care să controleze averile demnitarilor, prin intermediul unor inspectori independenţi care să sesizeze conflictele de interese şi incompatibilităţile. În forma adoptată de Cameră, proiectul ANI prevede ca Agenţia să verifice numai declaraţiile de avere date de demnitari, nu averile propriu-zise ale acestora.
– ANI se va subordona Parlamentului
– Modificările adoptate de deputaţi au adus ANI în imposibilitatea de a se sesiza dacă nu există un dosar cu probe şi dovezi care să justifice cercetarea.
– Nu vor putea fi verificate conflictele de interese şi incompatibilităţile, astfel că, demnitarii vor fi liberi să deţină acţiuni la firme interesate de legi pe care aceştia urmează să le voteze.
– Inspectorii ANI nu au acces la consultarea de date bancare, financiare sau fiscale referitoare la demnitarul cercetat, în afară de cele cu caracter public.
– ANI nu sesizează automat organul fiscal sau de urmărire penală, ci poate -solicita persoanei respective informaţii suplimentare-
– Diferenţa dintre averea reală şi cea menţionată în declaraţia demintarului trebuie să fie -vădită-, de cel puţin 10.000 de euro.
– Conducerea cultelor religioase a fost eliminată de pe lista demnitarilor obligaţi să depună declaraţii de avere.
Avertismente de la UE
Oficialii europeni au susţinut la fiecare pas adoptarea proiectului ANI, lege cu prioritate pentru integrarea Romaniei în Uniunea Europeană. Încă din septembrie 2006, comisarul european pentru justiţie, Franco Frattini, şi comisarul pentru extindere, Olli Rehn, şi-au anunţat public dezamăgirea vizavi de modificările aduse legii ANI. -Înfiinţarea unei Agenţii de Integritate, cu competenţele pe care le prevedea proiectul de lege propus de coaliţia de guvernământ, ar fi putut avea un impact foarte pozitiv asupra prevenirii şi combaterii corupţiei la nivel înalt, în conformitate cu angajamentele pe care Romania şi le-a asumat la închiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană-, i-au mustrat la acea dată cei doi oficiali europeni pe liderii UDMR şi PC, cele două formaţiuni care s-au opus adoptării variantei iniţiale a ANI.
Delăsarea parlamentarilor romani a fost taxată şi de preşedintele Traian Băsescu, care le-a cerut -aleşilor- să dea dovadă de seriozitate şi să înzestreze legea ANI cu toată forţa pe care o merită. -Vreau să vă spun, fără a vă da nici un fel de detalii, că am auzit în timpul Consiliului European de la Bruxelles următoarea remarcă: se vede că am fost de acord să intre Romania în UE, Romania a făcut slow down, nu şi-a respectat angajamentul legat de Agenţia Naţională de Integritate-, a avertizat şeful statului, apoi s-a lăsat ignorat de conducerea Senatului.
