După eșecul previzibil al moțiunii de cenzură așa-zis populare, liderii tandemului PSD-PNL au continuat ieri războiul deschis cu Cabinetul Boc făcând circ mediatic la asumarea legii educației propuse de executiv, sub pretextul că aceasta nu se justifică întrucât CCR nu a dat încă un verdict asupra constituționalității legii. În fapt, dincolo de acest impediment, coaliția Grivco s-a mai legat și de așa-zisele „favoruri“ de care minoritățile naționale s-ar bucura în legea lui Funeriu, pentru a masca posibila pierdere a privilegiilor parlamentarilor care cumulează funcția de ales cu cea de rector al unor instituții de învățământ superior. Practic, legea asumată ieri de guvern în plenul reunit vine să reașeze bazele învățământului românesc care, în pofida problemelor sistemice și de subfinanțare, a preamărit sistemul nepotismelor de tot felul și al cumulului de funcții, sub pulpana politicului.
În acest sens, viceliderul grupului PSD din Camera Deputaților, Aura Vasile, a declarat ieri, pentru agenția Mediafax, că patru parlamentari ar putea demisiona din legislativ dacă legea educației va fi adoptată, printre aceștia numărându-se Ecaterina Andronescu și Florian Popa. Potrivit acesteia, legea educației îi are în vedere pe patru parlamentari care s-ar afla în incompatibilitate cu calitatea de ales, ei fiind în același timp și rectori ai unor universități. Practic, liderul social-democraților a arătat că, în situația în care Ecaterina Andronescu este rector al Universității Politehnice din București, iar Florian Popa – rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, ei ar putea opta pentru meseria lor, renunțând la calitatea de ales.
Între a fi politician și rector de universitate!
Pe de altă parte, legea educației asumată ieri de către Cabinetul Boc în plenul reunit se poate consulta pe site-ul www.edu.ro și stipulează la articolele 196 și 197 (1), (2) și (4) normele care separă funcția politică de cea de rector, precum și cumularea unor funcții de la vârful instituțiilor de învățământ superior. Astfel, funcțiile de conducere – rector, prorector, decan, prodecan – nu se cumulează, iar după împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea acestor funcții de conducere este interzisă. Pe de altă parte, „persoana care exercită o funcție de conducere sau de demnitate publică nu poate îndeplini funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de demnitar sau de conducător“. Funcția de rector este incompatibilă cu funcții de conducere într-un partid politic pe perioada exercitării mandatului. În fața acestor paragrafe din lege, aleșii coaliției Grivco vor trebui să opteze între a fi om politic sau conducător de universitate. Pentru a bloca un pic această lege, liberalii au demarat ieri acțiunea de strângere de semnături pentru încă o moțiune de cenzură în termenul prevăzut de lege, odată cu asumarea de către executiv a legii educației.
„Am luat decizia să elaborăm moțiunea de cenzură, să o depunem și sper să reușim să o depunem până sâmbătă la prânz. Colegii din Comisia de învățământ de la PNL, împreună cu colegii parlamentari din Comisia de învățământ, s-au pus pe treabă“, a spus Nicolăescu, la care s-au alăturat și deputații PSD prin vocea liderului lor, Mircea Dușa.
Diversiunea privind drepturile minorităților
În ceea ce privește diversiunea lansată zilele acestea cu privire la capitolul din legea educației dedicat de „puterea portocalie“ partenerilor de coaliție din UDMR, proiectul asumat de executiv la secțiunea a 10-a din lege cu privire la învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale cuprinde: „art. 37 (1): În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția limbii române“. În ceea ce privește istoria și geografia României, aceste discipline se vor preda în limbile materne, respectându-se denumirile românești. Or aceste prevederi nu instigă la secesiuni autonomiste, după cum au insistat liderii coaliției Grivco.
