Candidatul Romaniei la postul de comisar european a trecut fara emotii de votul plenului Parlamentului European. Nu acelasi lucru se poate spune si despre Ovidiu Ispir, a carui nominalizare a fost indelung contestata de parlamentarii europeni. Cu toate acestea, Ispir a trecut de votul plenului si a obtinut postul de membru al Curtii Europene de Conturi.
Leonard Orban si Meglena Kuneva au primit votul de investire in functie din partea parlamentarilor europeni. Orban a avut doar 16 voturi impotriva, iar Kuneva 28. Ultimul accept il vor primi cei doi candidati din partea Consiliului European, care va indepli o formalitate la reuniunea din 14-16 decembrie, dand un aviz favorabil pentru Orban si Kuneva. Presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, i-a felicitat pe primii comisari din Romania si Bulgaria, spunand ca rareori oficialii europeni primesc un vot de investitura asa de important. -Este o onoare si o bucurie sa le dam votul celor doi-, a declarat Hans-Gert Pottering, presedintele popularilor europeni, grupul majoritar din Parlamentul European. Socialistii europeni, care si-au aratat in repetate randuri nemultumirea fata de portofoliul marunt atribuit Romaniei, au avut si de data aceasta ceva de spus. Liderul PES, Martin Schultz, a amintit colegilor parlamentari de esecul primei nominalizari facute de Romania, cand Varujan Vosganian nu a fost acceptat nici macar pentru audierile la comisie. Schultz si-a repetat insa obiectiile si nemultumirile vis-a-vis de dosarul lui Orban, care este mult prea neclar, restrans, adaugand ca poate acesta este semnalul ca Uniunea Europeana numara acum suficienti membrii. Graham Watson, liderul liberalilor (ALDE), a fost mult mai categoric, spunand destul de clar ca deocamdata Comisia Europeana nu are de unde sa faca suficiente posturi pentru 27 de state membre, care fiecare are cate un comisar. -Este firesc ca cei care au purtat povara negocierilor de aderare sa se bucure de fructele muncii lor-, a mai precizat liderul ALDE intr-un comunicat.
Orban va castiga 220.000 de euro
Pe de alta parte, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, i-a descris pe cei doi comisari ca fiind personalitati remarcabile si a adaugat ca Romania si Bulgaria vor aduce -un plus de dinamism- in Uniunea Europeana, dupa cum citeaza publicatia bulgara -Sofia Echo-. Acesta a promovat din nou ideea diversitatii lingvistice si a identitatii europene, incercand sa contrabalanseze declaratiile anterioare ale colegilor eurodeputati care au spus ca portofoliul lui Orban este unul prea -usor-.
Si Leonard Orban, imediat dupa primirea votului, a declarat ca va face tot posibilul sa demonstreze importanta dosarului atribuit, pe care nu-l considera in niciun caz ca fiind unul -second-hand-. Acesta a adaugat ca isi va face cunoscuta echipa, formata din sapte persoane, dintre care doi romani, vineri, 15 decembrie. Orban isi va prelua oficial functia odata cu aderarea propriu-zisa a Romaniei, iar mandatul sau va expira in 2009. Comisarul roman va administra 1% din bugetul european si va avea in subordine 15% din numarul de angajati, adica peste 3000 de persoane. Venitul sau va fi de peste 220 mii de euro anual.
Ispir a trecut de vot
Nu lipsit de emotii a fost insa votul pentru Ovidiu Ispir, candidatul Romaniei pentru Curtea Europeana de Conturi. Contestat inca din faza audierilor la comisii, in special de catre popularii europeni, care au spus ca este cel mai slab candidat cu care s-au intalnit in ultimii ani, acesta a trecut de proba votului destul de greu. Socialistii europeni se pare ca l-au sustinut pana la capat pe Ispir, care a primit 356 de voturi pentru, 229 de voturi impotriva si 51 de abtineri. Votul a oglindit de altfel suspiciunile manifestate de eurodeputati fata de legaturile sale financiare din Romania, dar si slaba sa pregatire profesionala.
Votul acordat in plenul Parlamentului European indeplineste ultimele formalitati in procesul de aderare a Romaniei si Bulgariei in structurile europene. -Financial Times- scria in editia sa electronica de ieri, ca primirea ultimelor doua membre in UE va fi urmata de o lunga perioada de pauza, timp in care UE sa isi poata elabora linistita -politica de vecinatate-, asa cum a promis Germania, care preia la 1 ianuarie presedintia Uniunii. Si asta pentru ca UE nu poate fi indiferenta la -instabilitatea- din zonele vecine, cu referire la Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest, Caucaz si Orientul Mijlociu.
