Când economia s-a bazat pe ploaie și bunăvoința lui Dumnezeu, România a înregistrat în 2013 o creștere semnificativă iar Guvernul Ponta s-a grăbit să deconteze această situația în dreptul bunei guvernanțe a cabinetului său. O realitate fortuită pe care premierul Victor Ponta a prezentat-o tuturor ca pe un management deosebit din partea sa și a echipei sale executive. Numai că în anul 2014, aparențele bunei guvernanțe nu au mai putut fi salvate de aceleași circumstanțe norocoase iar ulciorul s-a dovedit a nu merge de două ori la apă. Tocmai ploaia s-a dovedit a fi unul dintre cei mai mari dușmani ai premierului Victor Ponta, iar creșterea economică bazată exclusiv pe rezultate bune din agricultură și-a spus cuvântul. Cu un preț mondial scăzut al grâului, și a celorlalte cereale, la care s-au mai adăugat și distrugerile celorlalte recolte din cauza inundații, cifrele nu-l vor mai scăpa pe Ponta de vina guvernanței deficitare, iar decontul negativ va veni exact când acesta nu are cel mai mult nevoie, respectiv în campania electorală pentru prezidențiale.
La toate acestea se adaugă și cifrele umflate oferite de specialiștii guvernului privind proiecția bugetară pe termen scurt, cifre care nu concordă cu cele întocmite nici de organismele financiare internaționale, dar nici cu datele oficiale oferite de Institutul Național de Statistică. Practic, guvernul Ponta a conștient oferit publicității o proiecție nereală luna trecută, atunci când prognoza de creştere economică a fost revizuită în sus, de la 2,2 % la 2,4%, deși nu era niciun semn că aceasta se poate baza pe realități economice evidente. Împovărarea cetățeanului cu circa 40 de noi taxe noi sau mărite, creșterea accizei la combustibili, distrugerile provocate de inundații și eficiența scăzută a colectării taxelor, sunt principalele motive pentru care creșterea economică are de suferit. Astfel prognoza optimistă oferită luna trecută de Ponta nu a fost decât praf în ochii românilor al căror nivel de trai are de suferit într-un mod cât se poate de real.
Ce spun datele instituțiilor interne și internaționale
Principalul organism al Comisiei Europene care ocupă cu statistica – Eurostat – a oferit o serie de cifre care vin în contradicție cu declarațiile triumfaliste ale premierului Victor Ponta care mizează că electoratul său, în special cel din mediu rural, nu se prea pricepe la cifre și statistici și vor crede tot ce le spune el. Adevărul este însă altul, iar Eurostat o arată cât se poate de clar. România a înregistrat o scădere economică de 1% în trimestrul al II-lea al anului 2014 față de primele trei luni ale aceluiași an. Mai mult de atât, guvernarea Ponta a plasat România pe ultimul loc dintre cele toate cele 28 de state ale UE din punct de vedere al scăderii Produsului Intern Brut (PIB). Astfel comparația de astăzi a lui Victor Ponta privind economia care nu mai merge cu 130 de kilometri la oră, ci doar cu 100, este doar o perdea de fum. De faptul, „mașina economiei” condusă de Victor Ponta nu mai are niciun strop de benzină în rezervor și mai merge doar din inerție, dacă ar fi să privim cifrele oficiale de la Comisia Europeană. Practic, România are cea mai slabă creștere economică din partea de răsărit a UE. În comparație, în trimestrul al doilea al anului 2014 comparativ cu primele trei luni, vecinii noștri din UE au fost pe creștere: Ungaria cu +0,8%, iar Bulgaria a avut +0,5%. Și alte state UE foste comuniste au avut creștere economică: Polonia (+0,6%), Letonia (+1%), Lituania (+0,7%), Estonia (+0,5%), Slovacia (+0,6%).
Per total, UE a avut o creștere economică de 0,2% in trimestrul al doilea al anului 2014, fata de trimestrul precedent, iar România guvernată de Victor Ponta cu „100 de kilometri la oră” a contribuit doar în scăderea acestei cifre, dând dovadă mai degrabă că are un motor gripat. Unul pe care co-pilotul Ponta și echipa sa de „mecanici” din Guvern nu îl poate remedia. Pe de alta parte, comparativ cu trimestrul al doilea al anului 2013, în aceeași perioada a anului 2014, România a avut creștere a produsului intern brut de 1,4% (date ajustate sezonier). Spre comparație, însă, Ungaria a avut o creștere de 3,7%, iar Bulgaria de 1,6%. Polonia a avut un avans de 3,2% în trimestrul al doilea al anului 2014 față de perioada similară a anului 2013, iar Slovacia a înregistrat o creștere economică de 2,4%. Ceea ce plasează din nou România pe ultimul loc în zonă.
Critici adeverite
Deși au avertizat încă de luna trecută că proiecțiile bugetare făcute de guvernul Ponta sunt nerealiste, PSD a pus acest avertizări doar pe seama unei retorici de opoziția. Numai că acestea au fost din nou confirmare de către INS și Eurostat. „Văzând datele publicate de INS privind creşterea economică mi-am dat seama că Dumnezeu şi exportatorii nu-l mai pot salva pe Victor Ponta de la un dezastru economic şi bugetar. Prevăd în perioada următoare un dezastru bugetar. De ce ? Pentru că politica fiscală şi bugetară a Guvernului Ponta este una greşită. PIB-ul în trimestrul II a scăzut în termeni reali cu 1%. ACL a semnalat încă din trimestrul I că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Aţi văzut, creşterea economică din trimestrul I 2014, faţă de trimestrul IV 2013, a fost de 0,2%. S-a înregistrat un ritm de încetinire privind creşterea producţiei industriale. Şi vedem că Dumnezeu a adus prea multă ploaie şi nu a adus noroc, aşa cum spunea ministrul Cercetării. Nu, a adus pagube pentru sute de mii de fermieri. Îi cerem lui Victor Ponta şi ministrului de Finanţe Ioana Petrescu să prezinte în regim de urgenţă situaţia bugetară în mod real şi să nu mai vândă iluzii românilor”, a declarat joi deputatul PDL într-o conferinţă de presă comună cu deputatul Ludovic Orban, vicepreşedinte PNL, citat de Agerpres. El i-a văzut ca principali vinovați de aceste minciuni politicianiste pe fostul ministru al Bugetului, Liviu Voinea și secretarul de stat de la Finanțe, Gheorghe Gherghina, ambii primind recent sinecuri la BNR.
Ponta, conduce pe urmele lui Tăriceanu cu frâna de mână trasă
Dacă în urmă cu câțiva ani, când existau deja semne ale unei crizei financiare mondiale, premierul Călin Popescu Tăriceanu ne sfătuia să cumpăram case în America sub acoperișul „certitudinii” că economia României „duduia”, aceleași asigurări le dă și Ponta. Ambii sunt pasionați de autoturisme și le place adrenalina când vine vorba de economie. Numai că cifrele INS și Eurostat expuse mai sus nu arată deloc o speranță naivă, așa cum afișează premierul. „Avem în continuare una din cele mai solide creșteri din UE. Este ca și când mergeam cu mașina cu 130 km la ora și acum mergem cu 100 km la ora – dar mergem tot înainte! Avem mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creșterii, mai ales că în regiune sunt și semne proaste. Mai avem spațiu de creștere pentru toamna aceasta și de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci și am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocați de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamna sunt atât de importante!”, a scris Ponta pe Facebook, după publicarea cifrelor INS care indică faptul că PIB-ul România în trimestrul II 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,0% comparativ cu trimestrul I 2014. Numai că optica lui Ponta este îndreptată numai spre optimism vecin cu minciuna de tip politicianist. Campania electorală nu se anunță una deloc ușoară pentru Victor Ponta care începe să deconteze în mod real guvernarea virtuală de pe Facebook și de la televizor pe care a administrat-o preț de mai bine de doi ani de zile. De asemenea, investițiile străine în România sunt cu 10% mai mici față de aceeași perioadă a anului trecut.
