Adevărul este că în ultima circa o săptămână mi-am cam atins și eu limita de scârbă. Sunt multe lucruri pe care le-am văzut în politică în aceste 9 luni de mandat și destule pe care le-am luat cu lămâie. Am vorbit despre multe dar sunt și unele despre care am tăcut până acum. După ultima săptămână am ajuns la concluzia ca riscul de a ne imuniza la șuvoiul de ticăloșie este oricum foarte mare și e mai bine sa dăm cep în toate direcțiile.
Așa că din seria “Cine fură azi un ou mâine va fura un bou” azi o să va povestesc o chestie care s-ar putea sa vă șocheze. Pe mine m-a șocat când am priceput-o. Nu vă ascund ca nu-s convins ca as fi scos-o public nici acum dacă nu se întâmpla un eveniment colateral, deși în parlament ridicasem problema încă din februarie și urma sa o mai ridic. Va voi explica, probabil într-un post viitor și de ce am avut atâtea ezitări.
Evenimentul colateral sunt apariția unor articole de presă săptămâna trecută în care eu și câțiva alți colegi din USR apăream drept cei mai chiulangii parlamentari în baza absentelor nemotivate din luna mai. Ceea ce eu intuiam ca se va întâmpla dat fiind ca la sfârșit de aprilie ajunsesem sa pricep complet smecheria.
Pentru cine nu știe și oricât ar suna de absurd, absențele la parlament funcționează nițel ca la școală. Nu doar ca important e sa fie motivate, dar pixul liderului de grup e critic pentru motivare. Cine nu iese din cuvântul dirigentei și scrijeleste o explicație are șanse bune sa scape de ele. Iar absentele care se sancționează sunt cele nemotivate, cu o penalizare de 1% din indemnizația lunara pentru fiecare. Eu am avut în luna mai 6 astfel de absențe, dintre care 4 în zilele de joi.
Ziua de joi e importantă. E importantă pentru ca joia de obicei pe la Parlament bate vântul. Și deși în program scrie activitate în comisii rar vezi 7-8 parlamentari p-acolo și daca-i vezi sunt șanse bune sa fie de la USR. Nici miercurea nu e taman aglomerată, dar miercurea are câteva comisii bătute în cuie, bașca cu o oarecare frecvență se țin plenurile reunite, cum va fi și cel de mâine.
Dar deși joia e o zi semi pustie, ea e o zi foarte bună de luat diurnă pentru parlamentarii care nu au domiciliul in Bucuresti sau Ilfov. Adica majoritatea parlamentarilor. Cuantumul diurnei, asa cum va povesteam in relatarea detaliata despre veniturile parlamentarilor, este de 2% din indemnizatia lunara pentru fiecare zi. Numai ca pentru a lua acea diurna, e necesar sa existe un act care sa ateste ca tu, parlamentar de judetul X, ai fost cu ceva treaba joi la Bucuresti si nu acasa la tine in judet. Luni si marti e simplu: sunt zile de plen, ai prezenta la plen, ai marcat diurna. Miercurea si joia insa poate fi mai complicat, mai ales ca si vasta majoritate a sedintelor comisiilor se desfasoara martea dupa-amiaza, dupa plen.
Si aici apare o smecherie numita “studiu individual”. Studiul individual este stipulat in regulamente ca fiind parte din activitatile colaterale comisiei. Nu e clar cât, cum si unde trebuie facut dar cert este ca ofera un excelent pretext pentru “prezente” in zilele de miercuri si joi. Buba mare insa este ca acele “prezente” sunt de cele mai multe ori fictive, desi se semneaza pentru ele. Buba si mai mare este ca obiceiul este atat de impamantenit incat la numeroase comisii numerosi deputati semneaza martea nu doar prezenta la sedinta reala, normala, de comisie din ziua de marti, dar si o lista de prezenta la studiu individual in zilele de miercuri si joi. Si ca desi unii dintre ei pot fi vazuti inca de miercuri bine mersi inapoi in judetul X sau Y, exista o sansa reala sa incaseze si diurna pentru prezenta simultana in Bucuresti. Pentru cine nu pricepe, Parlamentul Romaniei a inventat deja teleportarea
Am refuzat sa semnez aceste prezențe antedatate inca de cand mi-a fost intinsa prima in ianuarie. Dar mi-a luat niste luni de zile sa ma dumiresc cu intreg circuitul prezente – absente – motivari – penalizari – diurne. Personal, semnez pentru studiul individual strict in zilele de miercuri si joi in care ma gasesc la Parlament si derulez activitate parlamentara și trec pe la comisie la sfârșitul zilei. Ceea ce se intampla aproape in fiecare miercuri. Joile difera, pentru ca adesea prefer sa lucrez de acasa in prima parte a zilei sau plec deja spre Brasov. Oricum ar fi arareori semnez prezenta joia. Dar cum “studiul individual” fictiv de joi apare, eu figurez ca absent. Și refuz sa mi le motivez pentru ca ar fi o mizerie.
V-am zis toate astea pentru ca genul ăsta de mizerii trebuie sa înceteze. Consider ca prima mea datorie de om care a fost ales pe promisiunea de a schimba clasa politică e sa respect niște minime principii. Și încerc s-o fac atât cât pot. Nu consider ca e datoria mea sa fac munca de investigatie și tocmai d-asta n-am scotocit până la capăt firul logic. Deși bănuiala mea e ca acele liste de prezențe sfârșesc undeva ca act oficial. Habar n-am daca în Monitorul Oficial sau altundeva.
E mult puroi în povestea asta. Așa cum este de fapt mult puroi nu doar în politica românească, ci în societatea românească în ansamblu. Nu cred ca vom scăpa de el în curând, la cât de mult avem. Dar chiar cred ca e timpul sa ne luăm cu el la trântă pe absolut toate palierele. Trag un semnal de alarmă public către conducerea parlamentului: această mizerie trebuie sa înceteze. Nu pentru ca as trăi cu așteptarea ca Parlamentul în actuala sa configurație are vreo dorință de a conduce eforturi de asanare a vieții publice. Ci pentru ca am descoperit cu amărăciune anul ăsta ca aproape singurul instrument ce ne-a mai rămas pentru a corecta chiar și lucruri care se vad din Lună ca-s profund greșite și mizere e oprobriul public. Dați mai departe fără ezitare, eu voi mai reveni pe subiect.
Articolul scris de deputatul USR Tudor Benga
