Subiectul gratierii fostului lider al minerilor, Miron Cozma, reface sentimentele politice din anii mineriadelor. Conflictul dintre presedintele Ion Iliescu si societatea civila, care a atins cote paroxistice in acea perioada, pare sa se reediteze in aceste zile in care Cozma asteapta clementa Cotrocenilor pentru a iesi de dupa gratii.
Alianta Civica si Grupul pentru Dialog Social au trimis o scrisoare la Cotroceni in care apreciaza ca o eventuala decizie de gratiere a lui Miron Cozma -ar fi nu numai inoportuna, dar chiar primejdioasa pentru Romania-. Potrivit textului, GDS si Alianta Civica se intreaba daca acest -asa-zis act de clementa- va transmite cel mai bun semnal ca statul de drept este consolidat in Romania sau, dimpotriva, ar putea crea -un precedent, sugerand ca rebeliunile antistatale isi gasesc intotdeauna protectori printre politicienii romani si ca pedepsele pentru ele raman usoare-. Condamnat pentru conducerea mineriadei din 1991, in urma careia a fost rasturnat prin violenta un regim ales democratic, repetand aceasta actiune in 1999, cand a incercat sa rastoarne cu forta alt guvern democratic ales, Miron Cozma, in 1990, a contribuit esential la tentativa de a anihila prin violenta primele nuclee de opozitie democratica. -Daca mai adaugam legaturile sale cu PRM, obtinem portretul unui lider agresiv, extremist si dispus sa recurga oricand la violenta pentru a rasturna institutiile constitutionale si democratice-, arata semnatarii scrisorii expediate de Alianta Civica si GDS.
Incurajat de seful statului – care a aratat ca sentinta a fost exagerata – Miron Cozma a depus saptamana trecuta cererea de gratiere pe masa lui Iliescu, declarandu-se insa in continuare nevinovat. Acesta se pregateste sa imparta responsabilitatea cu -un grup de la Ministerul Justitiei-, amintind acum cateva zile ca acesti specialisti ii fac recomandari dupa ce analizeaza cererile de gratiere.
De altfel, ministrul justitiei, Rodica Stanoiu, s-a intalnit ieri cu reprezentantii Asociatiei Victimelor Mineriadelor, care au protestat fata de posibila gratiere a lui Cozma. Acestia au anuntat ca au trimis deja scrisori cu continut similar la ambasadele din Bucuresti ale tarilor occidentale.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane