– -Daca cei care m-au bagat in puscarie cred ca vor ramane nepedepsiti, se insala, e doar o chestiune de timp (…) Candidatura pentru Presedintie poate fi o tema de meditatie (…) Sunt nevinovat si toate procesele mele sunt inscenari judiciare ale politicienilor-
– -Daca Iliescu e vinovat ca a facut ordine in Piata Universitatii, de ce nu sunt vinovati cei care au facut dezastrul si conducatorii lor de atunci (…) si Constantinescu, pe care nu l-a acuzat nimeni de subminarea puterii de stat, pentru ca au fost devastate si atacate institutiile statului, asa cum am fost eu condamnat-
– -Nu mi s-a cerut niciodata sa-l dau in primire pe Roman, ci numai pe Iliescu si pe cei din jurul sau pentru iunie *90 (…) S-a cerut Procuraturii Militare directionarea anchetei spre Iliescu si spre persoane din PSD (…) Constantinescu urma sa ma gratieze-
– -In septembrie *91 am avut discutii telefonice cu Iliescu (…) De fiecare data m-a certat pentru actiune si nu mi-a cerut sa-l schimb pe Roman (…)- – -Planul de la Costesti a fost doar in mintea mea; nu l-am discutat cu nimeni; eram inconjurat de tradatori (…) Cei care mi-au omorat oamenii vor raspunde pentru crimele pe care le-au facut la Stoenesti (…); e doar o chestiune de timp-
– -Nu exista o copie a Acordului de la Cozia la guvern si e pus intr-un loc sigur de mine (…) A fost scris pe partea economica de Remes, iar in partea a doua de Radu Vasile, care minte de ingheata apele spunand ca n-a scris nimic-
– -N-am fost de acord cu actiunea din februarie si am avut intentia de a fugi din tara- – -Am stat cu Trutulescu doar o noapte (…) A doua zi dimineata a venit conducerea puscariei si interventia sa ma scoata din celula pentru ca am vrut sa-l bat (…); e un <sifon>-
La doar cateva zile dupa ce Miron Cozma i-a remis presedintelui Iliescu o scrisoare oficiala in care i-a cerut acestuia sa-i acorde gratierea, fostul -Rege al Vaii Jiului- continua sa faca valuri. Zilele acestea, Cozma va deveni -eroul- unei carti-interviu realizate de Dan Diaconescu. -Impresionat de gestul presedintelui Iliescu – care a sugerat posibilitatea gratierii- -, Cozma povesteste – asa cum era de asteptat – subiectiv -culisele mineriadelor-. Clamand ca se considera nevinovat de efectele devastatoare ale mineriadelor, Cozma a intitulat cartea – care contine amenintari voalate la adresa unor politicieni – -Vreau sa fiu gratiat!-. De la Rahova, el ameninta ca cei care l-au bagat in puscarie vor fi pedepsiti. Si, daca ar fi sa ne luam dupa spusele lui, acest lucru se va intampla curand, deoarece -Luceafarul Huilei- a luat in calcul sa candideze la Presedintie. Sperand ca va fi gratiat, Cozma nu ezita sa-i ridice mingea la fileu actualului presedinte: el sustine ca Emil Constantinescu i-a promis gratierea daca ar fi declarat ca Iliescu i-a chemat pe mineri, in iunie *90, la Bucuresti. Fara a face comentarii, -Curentul- va prezinta, in exclusivitate, cele mai interesante pasaje al cartii.
(O. Zara, D. Terteci)
-La cine trebuia sa ceara ajutor Iliescu? La americani, la rusi?-
-Iliescu nu a facut niciodata apel la mineri, ci la cetatenii tarii. La cine trebuia sa ceara ajutor? La americani, la rusi? Sau la cei care l-au dorit in fruntea acestei tari si care erau majoritatea, nu o minoritate precum cea din Piata Universitatii? (…) Romania, la vremea aceea, era neguvernabila si cetatenii n-aveau o parere prea buna despre MApN si MI (…) Daca Iliescu e vinovat ca a facut ordine in Piata Universitatii, de ce nu sunt vinovati cei care au facut dezastrul si conducatorii lor de atunci, printre care s-a aflat si Constantinescu, pe care nu l-a acuzat nimeni pana acum de subminarea puterii de stat, pentru ca au fost devastate si atacate institutiile statului, asa cum am fost eu judecat si condamnat-.
-Mi s-a propus eliberarea de catre Constantinescu in schimbul denuntarii lui Iliescu-
-Nu mi s-a cerut niciodata (n.r. – in anchete) sa-l dau in primire pe Roman, ci numai pe Iliescu si pe cei din jurul sau in legatura cu evenimentele din iunie *90 (…) S-a cerut Procuraturii Militare directionarea anchetei spre Iliescu si spre persoane din PSD (…) M-au dus la o intalnire secreta la Procuratura Militara (…) Procurorul Surdescu mi-a cerut sa semnez o declaratie impotriva lui Iliescu, prin care recunosteam ca am adus minerii la Bucuresti in iunie *90 la ordinul lui Iliescu. Recompensa: presedintele Constantinescu urma sa ma gratieze pentru septembrie *91-.
-Iliescu nu mi-a cerut sa-l schimb pe Roman-
-Eu n-am avut discutii telefonice (mediatizate) cu Iliescu in timpul primelor mineriade; nu eram lider sindical (…) La cea de-a patra mineriada (septembrie *91) am avut discutii telefonice cu Iliescu (…) De fiecare data m-a certat telefonic pentru acea actiune si nu mi-a cerut vreodata sa-l schimb pe Roman (…) Nu mi-am dorit schimbarea lui Roman din functie (…) Daca Roman ar fi negociat cu noi in septembrie *91 si nu ne-ar fi impuscat cu tot armamentul din dotare, minerii n-ar fi cerut demiterea lui-.
-<Minerii> din Bucuresti-
-In iunie *90, sediile partidelor nu au fost devastate de mineri. A existat un scenariu, pe care-l cunosc foarte bine: sediile au fost distruse de persoane din anturajul conducerilor partidelor, urmand ca vina sa cada asupra minerilor si a lui Iliescu (…) <Minerii> din Bucuresti cunosteau traseele si pe cine sa caute si impotriva cui era indreptata diversiunea planificata. A fost o debandada generala, iar minerii au suportat doar consecintele disputelor politice-.
-Candidatura pentru Presedintie poate fi o tema de meditatie-
-Decizia de a candida la Senat am luat-o din ambitie, pentru a lua cat mai multe voturi partidelor, ca raspuns pentru unele inalte fete politice care spuneau ca nu mai reprezint nimic in Hunedoara.(…) Daca cei care m-au bagat in puscarie cred ca vor ramane nepedepsiti, se insala, este doar o chestiune de timp (…) Candidatura pentru Presedintia Romaniei, nu mi-am propus pana acum, dar poate fi o tema de meditatie-.
-Sunt nevinovat-
-Daca doream sa ajung la Bucuresti in ianuarie sau februarie *99, ajungeam fara probleme, nu-mi pierdeam timpul cu mitinguri, marsuri (…) Mergeam la fiecare mina, discutam si dadeam dispozitie la mineri sa ne intalnim la o anumita data si ora in fata Guvernului (…) Ca nu am facut asa ceva, e o dovada ca nu am avut in intentie schimbarea ordinii de drept si nu putea fi vorba de schimbarea presedintelui statului, asa cum era el, bun sau rau, pentru ca a fost ales de popor (…) Consider ca sunt nevinovat si ca toate procesele mele sunt inscenari judiciare ale politicienilor (…)-
-Planul de la Costesti a fost doar in mintea mea-
-Deplasarea catre Bucuresti, finalizata cu macelul de la Stoenesti, a fost generata nu de pedeapsa de 18 ani, ci de nerespectarea protocolului de la Cozia (…) Tot planul de la Costesti a fost doar in mintea mea si nu l-am discutat niciodata cu nimeni; eram inconjurat de multi tradatori (…) La minerii de care dispuneam, era cea mai buna solutie incercuirea fortelor de ordine la Costesti. (…) Actiunile au fost simple si am actionat pe moment, functie de situatie, deciziile apartinandu-mi in totalitate (…) Daca eu voiam intr-adevar sa ma bat cu fortele de ordine la Stoenesti, ii invingeam usor (…) Nu imi trebuia decat un singur om din cei pe care-i utilizam noi frecvent la mina si aproape 50% din lupta era castigata (…) Se insala cei care mi-au omorat oamenii ca nu vor raspunde pentru crimele pe care le-au facut la Stoenesti (…) Au castigat pentru ca am vrut eu si am cerut oamenilor sa nu raspundem la provocari, ca asta au asteptat pentru a ne casapi. Sa nu va imaginati ca nu vor raspunde in fata lui Dumnezeu si a legii pentru crimele de la Stoenesti si nu numai; v-am mai spus, e doar o chestiune de timp-.
-Daca voiam, nu ma prindeau nici trupele NATO-
-Daca doream sa nu fiu prins (n.r. – la Stoenesti), nu ma prindeau nici cu trupele NATO. Au trecut pe langa mine fara sa-si dea seama (…). Si-au dat seama numai cand m-am predat cerand sefilor trupelor speciale DIAS (…) Adjunctii mei sunt liberi pentru ca justitia a considerat ca sunt nevinovati si pentru ca unii reprezentanti ai acestei institutii au avut curajul sa-si asume aceasta responsabilitate. Nu a fost insa si cazul meu. Va veni vremea cand si ei vor raspunde in fata legii pentru condamnarea mea la 18 ani-.
-Radu Vasile minte de ingheata apele-
-Nu au existat intalniri secrete cu Radu Vasile. Discutiile si scrierea si semnarea documentelor (la Cozia) s-au facut de fata cu reprezentantii guvernului, ai unor inalte fete bisericesti si ai liderilor minerilor. S-au facut publice mai multe protocoale sau acorduri pentru fiecare zona miniera. Singurul care nu s-a facut inca public e cel semnat de mine si de liderii din Valea Jiului, care s-a facut intr-un exemplar. Nu exista o copie la guvern si e pus intr-un loc sigur de mine. A fost scris pe partea economica de Remes, iar in partea a doua de Radu Vasile, care minte de ingheata apele spunand ca el nu a scris nimic (..) Nu am discutat cu el punerea mea in libertate (…) E preocupat sa recupereze Acordul aflat la mine, propunandu-i lui Savu Vasile – presedintele interimar al LSMVJ, un miliard de lei si un post de deputat pe listele PNTCD. Savu a venit la Jilava cu o adresa oficiala, cerandu-mi Acordul. O copie era insuficienta! Mi-am dat seama de intentia lui si nu i l-am dat-.
-Am avut intentia de a fugi din tara-
-Sa fiu sincer, la un moment dat nu am fost de acord cu actiunea din februarie, am avut intentia de a fugi din tara. Pentru asta am avut la mine acei bani si pasaportul. Insa m-am gandit foarte bine ce se va spune despre mine: ca as fi un las, un tradator si din aceste motive nu am fugit din tara-.
-Trutulescu e <sifon> (…), am vrut sa-l bat-
-Am stat cu Trutulescu, din ordinul conducerii penitenciarului, doar o noapte impreuna. A doua zi dimineata a venit toata conducerea puscariei si interventia unitatii sa ma scoata din celula, pentru ca am vrut sa-l bat (…) L-am salvat sa nu il taie detinutii. (…) In prima seara cand am discutat, mi-a spus pe sleau ca este omul puterii de dreapta si ca va iesi din puscarie curand (…) Aici se spune ca este <sifon>, pentru ca i-a tradat pe toti partenerii lui marunti. Pe cei mari, de care se teme, nu i-a turnat si este un motiv pentru care nu e agreat de detinuti-.
Motivul divortului: -Imi era teama de un sechestru asiguratoriu-
-Daca regimul Constantinescu a fost in stare sa-mi dea 18 ani de puscarie, era in stare de orice. Tinand cont ca mi-a intentat procese civile pentru despagubiri (n.r. – in urma evenimentelor din *91), i-am cerut sotiei sa divorteze. Imi era teama de un sechestru asiguratoriu si, automat, familia mea ramanea pe drumuri (…)-.
