Ultimele evenimente din Republica Moldova sustin teza conform careia autoritatile de la Chisinau se uita tot mai des catre Rasarit. Dupa suspendarea activitatii principalului partid de opozitie, puterea de peste Prut a adoptat doua acte normative prin care se reinstaureaza vechile norme comuniste in domeniul administratiei publice locale. Astfel, judetele din Moldova sunt inlocuite de nostalgici cu vechile raioane de sorginte stalinista, iar conform noii legi privind administratia publica locala, primarul este ales indirect, de catre consilierii alesi, mandatul sau putand fi revocat oricand prin votul majoritatii acestora. Situatia nu a ramas neobservata la Strasbourg, raportorul pentru Moldova al CE aflandu-se deja la Chisinau pentru a se documenta in vederea pregatirii unui raport de monitorizare a modului in care Republica Moldova isi onoreaza angajamentele asumate in 1995, la admiterea in Consiliu.
Nici la Bucuresti politicienii nu stau cu mainile in san. Deputatii PRM pregatesc, zilele acestea, o motiune simpla privind teritoriile ocupate in 1940. Oamenii lui Vadim cer, in textul motiunii, infirmarea hotararii Parlamentului din 1991, prin care se recunostea Republica Moldova, condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov si anularea partilor din Tratatul cu Ucraina, prin care se consfintesc actualele granite.
Dupa scandalul legat de suspendarea activitatii Partidului Popular Crestin Democrat, Guvernul de la Chisinau face un nou pas spre rusificarea tarii. Ieri au intrat in vigoare atat Legea privind noua organizare administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, cat si noua Lege privind administratia publica locala, ambele contestate la nivel european. Potrivit prevederilor primului act normativ, cele 11 judete existente pana acum se topesc in 32 de raioane, la care se adauga autonomia gagauza si Transnistria. Institutia raionului, indragita de nostalgicii comunismului, se introneaza astfel in Republica Moldova, in ciuda protestelor interne si externe.
Cea mai grava incalcare a principiilor democratice se gaseste insa in noua Lege a administratiei publice locale, care prevede ca -primarii satelor si oraselor se aleg din randul consilierilor de consiliul respectiv prin vot secret, cu votul majoritatii consilierilor alesi-. Aceeasi procedura este prevazuta de lege si pentru ridicarea mandatului primarului.
Conform aceleiasi legi, institutia prefectului este lichidata in Republica Moldova si inlocuita cu cea de presedinte al comitetului executiv al consiliului raional, devenind automat reprezentantul Guvernului in teritoriu. Presedintele comitetului executiv isi poate pierde functia la propunerea a cel putin o treime din consilierii alesi sau la propunerea Guvernului, cu votul majoritatii consilierilor alesi. In cazul in care propunerea de ridicare a mandatului presedintelui nu intruneste votul majoritatii consilierilor alesi la doua sedinte consecutive, acesta poate fi eliberat din functie de catre Parlament.
Consiliul Europei se pregateste de monitorizare
Aceste schimbari in legislatia administratiei locale au starnit o serie de critici la nivelul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Astfel, raportorul Consiliului Europei pentru Republica Moldova, Josette Durrieu, a calificat drept antidemocratica intreruperea fortata a mandatelor primarilor, precizand ca -un primar ales de populatie poate fi destituit doar in cazul aparitiei unei probe de drept comun-.
Delegatia APCE se afla deja la Chisinau intr-o vizita de documentare, pentru a pregati un raport de monitorizare privind modul in care autoritatile din Republica Moldova isi onoreaza angajamentele asumate in 1995, o data cu admiterea in Consiliul Europei.
