Plecat in turneu nord-american pentru a impulsiona aderarea Romaniei la NATO, premierul Adrian Nastase nu a reusit sa smulga nici o promisiune de la oficialii cu care s-a intalnit, semn ca la Washington semnele de intrebare puse in dreptul tarii noastre se inmultesc pe zi ce trece. Atasamentul declarativ al autoritatilor romane la valorile democratiei, la lupta impotriva terorismului international par sa nu mai impresioneze, iar liderii Aliantei repun din nou pe tapet indeplinirea masurilor asumate in Planul de Aderare. Daca luam in calcul si ultimele declaratii ale ambasadorului Michael Guest, putem observa cu usurinta ca aderarea Romaniei la NATO este indisolubil legata de rezolvarea problemelor interne si in special a coruptiei si mai putin de trimiterea unor soldati in Afganistan pentru a lupta, alaturi de americani, impotriva talibanilor.
De altfel, in interviul acordat CNN, premierul roman a evitat sa vorbeasca despre vointa politica a Bucurestiului de a lupta cu flagelul coruptiei sau despre restructurarea armatei, limitandu-se doar la sublinierea implicarii trupelor romane in Afganistan, ceea ce arata, in opinia sa, atasamentul la valorile si actiunile Aliantei.
In vizita sa la New York, Nastase a reusit performanta de a obtine sprijinul presedintelui Poloniei si a unui senator democrat pentru aderarea Romaniei la NATO.
De asemenea, constiente ca ultimele decizii luate de Bruxelles la capitolul finantare defavorizeaza vesnicele candidate Romania si Bulgaria, autoritatile de la Bucuresti au reinviat institutia tandemului romano-bulgar. Ministrul roman de externe, Mircea Geoana, s-a intalnit la New York cu omologul sau de la Sofia, Solomon Passy, pentru a pune la punct detaliile in vederea armonizarii pozitiilor pe plan extern, in vederea aderarii la UE.
O prezenta linistita, pe pamant american
La mai putin de trei luni dupa turneul diplomatic pe care l-a intreprins in Statele Unite, premierul Adrian Nastase a revenit la New York, la sfarsitul lunii ianuarie, pentru a participa, intr-o companie selecta, ce a inclus lideri politici si sefi de corporatii internationale, la lucrarile Forumului Economic Mondial. Spre deosebire insa de vizita triumfala de la inceputul lui noiembrie – cand a bifat inclusiv o intrevedere neasteptata cu presedintele american, George Bush, in Biroul Oval de la Casa Alba -, de data aceasta, seful Guvernului de la Bucuresti a fost nevoit sa parcurga un itinerariu obisnuit pentru astfel de reuniuni, cu intalniri si discutii protocolare, care n-au depasit decat cu foarte mici exceptii cadrul oficial al conferintei desfasurate la luxosul Hotel Waldorf-Astoria din Manhattan. Iar daca despre lucrarile Forumului Mondial se poate spune doar ca s-au desfasurat cu o precizie elvetiana, respectand programul stabilit (nefiind tulburate nici macar de protestele anarhistilor – reduse ca amploare si foarte pasnice), mult mai importante au fost pentru noi lucrurile concrete pe care se spera ca primul-ministru ar fi reusit sa le obtina de la interlocutorii sai straini si, in primul rand, de la reprezentantii cercurilor politice si de afaceri americane.
Prezenta la New York a premierului Nastase si a delegatiei care l-a insotit s-a desfasurat intr-un moment marcat, pe de-o parte, de o agitatie neobisnuita produsa in ultimele saptamani in cursa contracronometru de integrare a tarii noastre in structurile NATO, iar pe de alta parte, de valva creata de avalansa de scandaluri politico-economice de la Bucuresti. Asa cum se stie, in ultima perioada, diversi oficiali americani – inclusiv trimisul Administratiei de la Washington la Bucuresti, Michael Guest – si-au exprimat, printre altele, ingrijorarile legate de nivelul ridicat al coruptiei in Romania si de faptul ca acesta reprezinta o piedica in calea accederii tarii noastre in Alianta Nord-Atlantica. Desi a incercat sa minimalizeze criticile autoritatilor americane (repetand determinarea Guvernului de a lupta impotriva -cultului spagii- si reluand, intr-o conferinta la Universitatea Columbia, teza importantei Romaniei in flancul sudic al organizatiei politico-militare), premierul nu a putut sterge impresiile negative create in cercurile de peste Ocean de problema coruptiei si de faptul ca o serie de analisti americani au prognozat neincluderea tarii noastre in lista de aderare ce va fi anuntata la Praga. Astfel incat, intrevederea cu secretarul general al NATO, George Robertson, cu seful diplomatiei americane, Colin Powell, si cu inaltul reprezentant al Uniunii Europene, Javier Solana, fara sa faca vreo referire la chestiunea coruptiei, s-a invartit in jurul unor probleme generale legate de integrare, fara sa aduca nici un element nou in ceea ce priveste sansele tarii noastre de a intra in carti la intalnirea din capitala ceha.
In ceea ce priveste multimea de scandaluri care fac valva la Bucuresti in acest moment (si care au provocat o stare de emotie si in comunitatea romano-americana, lucru remarcat si la conferinta de presa organizata la sediul Consulatului Romaniei la New York), premierul Nastase a criticat -jocul de anonime- al raportului Armagedon II, precizand ca atacul la adresa sa -a fost formulat cu scopuri politice- si ca el -nu a facut deloc bine in afara tarii-. In plus, seful Guvernului roman a respins declaratiile ministrului de interne, Ioan Rus, legate de posibilitatea convocarii de alegeri anticipate (-nu vad motive speciale in acest moment pentru organizarea unor noi alegeri-), a vorbit de participarea Romaniei la actiunile pe care Guvernul american le va intreprinde impotriva terorismului international (-inca din 1990, din timpul Razboiului din Golf, s-a vazut care este pozitia Romaniei fata de Bagdad- – a facut el referire la discursul presedintelui Bush care a vorbit de -axa diavolului – Irak, Iran si Coreea de Nord-) sau de necesitatea modificarii articolului din Constitutie care interzice romanilor cu dubla cetatenie sa poata candida in alegerile din Romania.
In sfarsit, in ceea ce priveste programul concret al premierului Nastase la lucrarile Forumului de la New York, el a evoluat intre participarea la unele dintre dezbateri (sesiunea consacrata eliminarii discrepantelor tehnologice ca instrument de combatere a saraciei, dezvoltarea unor politici externe europene comune, viitorul Europei), intalniri cu diverse personalitati politice internationale (presedintii Poloniei si Macedoniei, ministrul de externe israelian, directorul Fondului Monetar International, membri ai Administratiei americane), cu oameni de afaceri (presedintii companiilor Renault, Lafarge sau Timken), o alocutiune la Universitatea Columbia si la un seminar-dezbatere organizat la Institutul Est-Vest din New York, avand ca tema evolutia Romaniei. Un program incarcat, insa care nu a reusit sa iasa din tiparul normal al unei conferinte de genul Forumului Mondial, intr-un oras care inca isi vindeca ranile atentatelor din septembrie si pentru care avalansa de invitati si protestatari nu a facut decat sa mai adauge o problema la cele deja prezente.
