Parlamentul României a devenit cu adevărat o rușine menținând în Comsiile Juridice foști turnători, spălători de bani pentru SOV, mecanici-auto, păpuși ale lui Dragnea și ale altora. Ignoranți și incompetenți, aceștia avizează sau resping propuneri legislative invocând definiții din ediții DEX vechi, din manualele alternative adică așa cum îi taie pe ei capetele lor aproape goale.
Legislația din România reunește în Codul Ocupațiilor toate „denumirile funcțiilor” și codul unic de 6 cifre pe care angajatul și angajatorul le folosesc la întocmirea contractului de muncă.
Inspirați fiind de analizele britanice asupra industriilor și ocupațiilor creative, Asociația Arte 21 care și-a asumat prin statut dezvoltarea formării profesionale în industriile culturale și creative, a făcut o trecere în revistă a ocupațiilor creative din România.
Acesta este rezultatul:
540 de ocupații creative în COR (Codul Ocupațiilor din România) distribuite pe domenii de activitate astfel:
Meșteșuguri – 204 ocupații
Muzică, arte vizuale și spectacole – 113 ocupații
Publishing – 76 ocupații
Film, TV, video, radio și fotografie – 54 ocupații
Marketing și publicitate – 38 ocupații
Design – 32 ocupații
Muzee, galerii de artă și biblioteci – 26 ocupații
IT, software și service – 22 ocupații
Arhitectură – 15 ocupații
ANC (Autoritatea Națională pentru Calificări), instituția care gestionează standardele ocupaționale (competențele profesionale pe care trebuie să le dețină persoana care are ocupația respectivă) din România, prezintă pe propriul site 89 de standarde ocupaționale pentru ocupații creative, dar, dintre acestea, 26 nu au corespondent în COR. Cu alte cuvinte, puteți dobândi, eventual contra cost, competențele profesionale aferente ocupației „Editor multimedia”, dar nimeni nu vă poate angaja pe această funcție. Puteți totuși să o treceți pe cartea de vizită.
