Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie în coordonarea prim-ministrului, admite, într-un răspuns trimis deputatului USR Filip Havârneanu, că nu a cheltuit niciun leu în ultimii 4 ani pentru activităţi şi programe de protecţie împotriva jocurilor de noroc sau pentru prevenţia şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc. Aceasta în condiţiile în care ONJN a avut încasări, din 2015 până în 2022, de aproape 29,5 milioane de lei.
Din 2015 încoace, ONJN a avut venituri proprii – din contribuţiile anuale plătite de organizatorii licenţiaţi de jocuri de noroc – de 29,455 milioane lei. Din aceste fonduri, Oficiul ar fi trebuit, potrivit legislaţiei în vigoare, să finanţeze activităţi şi programe de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc sau activităţi de prevenire şi tratament al dependenţei de jocuri de noroc. „Nu au fost efectuate cheltuieli pentru activităţi şi programe”, este răspunsul ONJN.
„Atât timp cât industria prosperă şi afacerile merg, exploatând jucătorii dependenţi, ONJN nu a avut niciun interes să scadă numărul clienţilor de la păcănele. 6 milioane de euro, aşa-zisa taxă de viciu, stau într-un cont, pentru că această instituţie marionetă nu a găsit un sociolog, un psiholog şi nu a făcut nicio cercetare profesionistă pentru a vedea, în mod real, câţi români pierd banii la jocurile de noroc. Ultimul studiu este realizat de o companie privată, în 2016. Sumele strânse în fond trebuie alocate pentru activităţile şi programele de protecţie a tinerilor şi a consumatorilor împotriva jocurilor de noroc, dar ne luptăm cu un stat a cărui ţintă este să facă profit din suferinţa celor mai vulnerabili”, declară deputatul USR Filip Havârneanu.
OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc prevede interdicţia ca minorii să aibă acces în sălile de jocuri de noroc şi să participe la orice tip de joc de noroc, nerespectarea regulii constituind contravenţie şi sancţionându-se cu amendă de până la 100.000 de lei. ONJN spune că pe durata a şase ani (2017-2023) a dispus doar 271 de sancţiuni în întreaga ţară. Adică, circa 45 de sancţiuni pe an în toate cele 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti.
Conform ONJN, la nivelul lunii martie 2023 erau licenţiaţi 359 de operatori, din care 329 sunt persoane juridice înregistrate în România.
