Dupa 15 ani de la prabusirea regimului comunist, purificarea clasei politice de activisti si securisti a ramas doar o vorba in vant. Desi la nivel declarativ liderii isi afirma sprijinul ferm pentru legea lustratiei, atunci cand se pune problema promovarii unei initiative de acest gen, orgoliile partidelor se dovedesc mult mai puternice, iar vointa politica tot mai slaba. Initiatorii unor proiecte pe aceasta tema, respectiv deputatii PIN si liberalii, sustin in continuare ca negociaza o formula comuna care sa fie adoptata de catre parlament. Cu toate acestea, a trecut deja o luna de la demararea discutiilor si cele doua parti sunt departe de a fi ajuns la vreun compromis. Mai mult, atat liberalii, cat si deputatii PIN afirma ca nu cunosc prea bine varianta partenerilor de dialog.
Daca reprezentantii grupului Cosmin Gusa au depus deja o propunere legislativa privind lustratia, liberalii Adrian Cioroianu, Mona Musca si Viorel Oancea se afla inca in faza finalizarii proiectului, in colaborare cu Societatea Timisoara. Senatorul liberal de Timis, Adrian Cioroianu, a precizat ca principala diferenta dintre cele doua initiative consta in faptul ca PNL doreste sa extinda legea si asupra securistilor, in timp ce deputatii PIN ii vizeaza doar pe acei demnitari care au facut parte din structurile de conducere ale PCR.
Disputa securistilor
Atat deputatii PIN, cat si liberalii vor ca, timp de 10 ani de la intrarea in vigoare a legii, sa fie interzis accesul la functii de demnitate publica pentru membrii CPEx si ai CC ai PCR, secretarii Comitetului Central, membrii Consilului de Stat, membrii guvernului comunist, ai UTC si ai Marii Adunari Nationale sau pentru cei care au detinut functii in structurile judetene ale PCR. Divergentele de opinie apar atunci cand vine vorba de eliminarea de pe scena politica a securistilor, deputatii PIN invocand faptul ca Legea Ticu referitoare la deconspirarea celor care au facut politie politica reglementeaza intr-o oarecare masura aceasta problema. Pe de alta parte, liberalii propun ca legea sa-i vizeze si pe angajatii Departamentului Securitatii Statului, inspectorii generali si sefii de inspectorate din Militie, precum si pe redactorii-sefi, redactorii-sefi adjuncti din unitatile de presa si edituri, cadrele didactice din Academia -Stefan Gheorghiu- si ale scolilor judetene de partid. Liberalii si membrii grupului Gusa propun variante diferite si in ceea ce priveste modalitatile de aplicare a legii lustratiei, astfel ca proiectul PNL stabileste ca acei fosti activisti de partid care, la momentul intrarii in vigoare a legii, detin pozitii in care au fost alesi prin vot pot sa-si duca la bun sfarsit mandatul, urmand sa fie demise doar persoanele care au fost numite in functii publice. Grupul Gusa vrea ca toti nomenclaturistii sa renunte la pozitiile detinute in structurile de stat, indiferent daca au fost numiti sau alesi prin votul electoratului, cum este cazul deputatilor, senatorilor sau al primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali.
Ambitii politicianiste
Desi sustin ca au avut deja discutii pentru a armoniza cele doua propuneri, atat Adrian Cioroianu, cat si Cosmin Gusa au declarat ca nu cunosc varianta partenerului de dialog. In conditiile in care nu are nici o sansa sa treaca proiectul de lege prin parlament fara sprijinul altor partide, Gusa a reluat ipoteza potrivit careia deputatii PIN nu tin la paternitatea acestei initiative si a negat faptul ca ar fi vorba de orgolii politice. Dar nici nu se grabesc sa avanseze cu negocierile pentru atingerea unui compromis. Liderul PPCD, Gheorghe Ciuhandu, considera insa ca cele doua parti nu se inteleg din cauza -ambitiilor politicianiste- si a intereselor personale sau de partid. -Daca vrea un liberal sau d-ul Gusa sa iasa la inaintare cu acest proiect, este treaba lor. Pe noi ne intereseaza fenomenul lustartiei ca atare-, a declarat Ciuhandu.
