Partidele politice din Romania nu au capacitatea de a propune politici publice practice si coerente de combatere a coruptiei, preferand sa foloseasca acesta tema mai degraba in atacuri electorale. Aceasta a fost concluzia raportului -Coruptia – atac electoral si masuri de combatere. Analiza media a discursului partidelor politice in presa scrisa centrala-, prezentat ieri de Transparency International – Romania (TI-RO) si Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu (AMP-AC). Astfel ,in campania pentru alegerile locale din iunie 2004, subiectul -coruptie- a fost prezent in discursul partidelor politice, asa cum a fost el mediatizat de presa centrala, in cea mai mare parte sub forma atacurilor electorale, in timp ce masurile anticoruptie mediatizate in perioada monitorizata au o pondere foarte mica si sunt slab articulate. Totodata, atacurile electorale s-au concentrat mai ales asupra faptelor neincriminate drept fapte de coruptie de legea romanesca, insa care se circumscriu definitiei in sens larg a coruptiei ca abuz al puterii publice pentru obtinerea de beneficii private. Studiul a fost realizat in perioada campaniilor electorale pentru turul I si al II-lea al alegerilor locale, iar publicatiile monitorizate au fost -Adevarul-, -Evenimentul zilei-, -Jurnalul national-, -Romania libera- si -Ziua-.
Mesajul anticoruptie al partidelor politice
Rezultatele monitorizarii in ceea ce priveste mesajul referitor la coruptie din discursul electoral releva faptul ca partidele politice au acuzat cel mai frcvent (in 335 articole) si au propus masuri anticoruptie intr-o masura mult mai mica (in 14 articole). De altfel, mesajul despre coruptie al partidelor politice in aparitiile platite, articole publicitare sau reclama a fost centrat pe atac electoral in 76% dintre aparitii. Potrivit aceluiasi raport, in putinele cazuri cand au fost prezentate masuri anticoruptie, acestea au urmarit: cresterea eficientei si accesibilitatii administratiei, transparenta contractelor din bani publici, explicarea rolului departamentelor din administratie, proceduri transparente si bazate pe merit de desemnare a demnitarilor, precum si consultarea cetatenilor cu privire la reglementarile autoritatilor locale. Discursul partidelor a ignorat insa explicarea deciziilor functionarilor catre public si verificarea conflictelor de interese, desi erau relevante pentru campania pentru alegerile locale.
Coruptia, -arma- electorala
Potrivit autorilor raportului, calitatea mesajului anticoruptie al partidelor politice este insa nesatisfacatoare, in masura in care partidele isi precizeaza obiectivele anticoruptie, dar nu explica mijloacele prin care acestea pot fi puse in practica. De asemenea, partidele nu pomenesc o vorba despre responsabili sau responsabilitati in aceasta privinta, resurse financiare, umane sau de timp, dar asociaza masurile anticoruptie cu eforturile de integrare europeana. Potrivit graficelor prezentate, cel mai atacat partid pe tema coruptiei a fost PSD (333 de aparitii), urmat la mare distanta de Alianta D.A. (78), PNL (25) si PD (24). In schimb, initiatorii acestor atacuri, concomitent cu prezentarea unor masuri anticoruptie, au fost PNL (99 de aparitii), PD (71), PSD (71), Alianta D.A. (70), PUR (42) si PRM (34). In topul candidatilor mentionati ca initiatori de masuri anticoruptie si/sau de -atacuri electorale- se afla Mugur Ciuvica – AP (13 aparitii), urmat de Mircea Geoana – PSD (10), Dan Darabont – PSD (8) si Gheorghe Stefan – PNL (6).
Partidele neparlamentare, mai -serioase- decat cele parlamentare
Directorul executiv al Transparency International – Romania, Oana Zabava, a criticat faptul ca PSD si PD nu au raspuns la chestionarul privind masurile anticoruptie transmis de organizatie inaintea campaniei electorale. Ea a mai spus ca majoritatea raspunsurilor venite de la partidele parlamentare au fost superficiale, lucru care demonstreaza prioritatea luptei anticoruptie. La celalalt pol s-au aflat insa formatiunile politice extraparlamentare, care si-au dat silinta si au raspuns cat se poate de serios la chestionarul TI-RO, cel mai -competent- fiind Uniunea pentru Reconstructia Romaniei (URR). Autorii raportului au prezentat si o serie de motive pentru care chestionarul a fost tratat cu mai multa seriozitate de formatiunile neparlamentare. Primul dintre motive ar avea legatura cu faptul ca aceste formatiuni politice sunt mai aproape de societatea civila si nu-si ocupa agenda cu proiecte de tip politic in structurile de stat. Un alt motiv ar fi nevoia acestor partide de a veni cu un mesaj aplicat care sa le justifice existenta, nefiind necesar in cazul lor sa mearga pe un mesaj comparativ de tipul: -Iata, ai si tu coruptii tai, asa cum ii am si eu pe ai mei-.
