Vă amintiți desigur cum în 2012 „decerebratul” Liviu Pop, pe atunci ministru al Educației, desființa Consiliul CNATDCU chiar în timpul ședinței de analiză a plagiatului lui Victor Ponta. Pop a descins dintr-o mașină de teren și a intrat peste universitari în ședință să le aducă la cunoștință că s-a publicat ordinul său în Monitorul Oficial și le-a cerut acestora să plece. Oamenii au plecat dar nu înainte de a vota că lucrarea de doctorat a lui Ponta este un plagiat.
Acum, ministrul Educației Adrian Curaj acuzat de cercetători de fraudarea fondurilor specifice, după cum am arătat AICI, a fost desemnat, în mod surprinzător, de Dacian Cioloș pentru a ocupa cea mai înaltă funcție din învățământ (știm că pare puțin mai bun decât Liviu Pop). Evident, Curaj e unul dintre acoperiții PSD din guvern: le-a numit pe penala Ecaterina Andronescu și pe mincinoasa penibilă Corina Dumitrescu în Consiliul General al CNATDCU sau în Comisiile sale.
Andronescu este urmărită penal de DNA în dosarul Microsoft, după ce Senatul a avizat cererea procurorilor, pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în perioada în care avea calitatea de ministru. Cum să o pui pe corupta asta în CNATDCU alături de oameni nepătați? Ba chiar penala este și președinta Comisiei de inginerie chimică și inginerie medicală. Am înțeles, nu a demisionat din Senat pentru că votanților ei nu le pasă de corupție dar aici, cum să accepți să mânjească totul?
Andronescu a fost acuzată de mai multe ori de plagiat de oameni de știință din străinătate.
„Frankfurter Allgemeine Zeitung” a semnalat în 2012 un posibil plagiat comis de Ecaterina Andronescu în 2003. Menționat de Ecaterina Andronescu pe lista contribuțiilor sale științifice, articolul incriminat se numește „Synthesis of TBP-Based Ferrofluids”, are cinci pagini și a fost publicat în anul 2003, în revista „Analytical Chemistry”. Pe atunci, „Abramburica” era și decan al Facultății de Chimie Industrială din Universitatea Politehnică București iar Cati apare în poziția de co-autor cu doctoranda Aurelia Cristina Nechifor, care a lucrat sub coordonarea sa. Conform „integru.org” articolul semnat de Andronescu și Nechifor a fost analizat de oameni de știință din Germania, Canada, Marea Britanie și SUA. Aceștia au comparat textul cu sursele și au ajuns la concluzia că „autorii nu au respectat normele etice ale activității științifice. Neînțelegerile ar putea fi excluse din start, având în vedere că au fost utilizate chiar și imagini din alte publicații fără acordul sursei. Profesorul Christian Holm de la Universitatea din Stuttgart a comparat comportamentul celor două autoare cu un caz din urmă cu zece ani, al fizicianului german Jan Hendrik Schön. Un asemenea comportament ar fi criminal și trebuie anchetat în justiție, nu există nici o scuză pentru așa ceva”.În 2006, regretata jurnalistă Iuliana Gătej a descoperit plagiatul dar totul „a rămas fără urmări pentru că ziarul la care lucra (Cotidianul) a cenzurat publicarea materialului, iar articolul a fost scos și din arhiva online a publicației, se pare în urma unei intervenții politice. Atunci, chimistul olandez Gerard van Ewijk de la Universitatea Utrecht i-a confirmat jurnalistei că rezultatele muncii sale au fost copiate “cu nerușinare” și prezentate drept rezultate ale unor alte cercetări”, consemna HOTNEWS.
Portalul „Integru.org“ a descris amănunțit detaliille a 4 articole plagiate de Andronescu. „Conținutul tuturor celor 4 articole este practic același, deși atât titlul cât și lista de autori au fost modificate de la un articol la altul. În plus, doi autori noi, Ecaterina Andronescu și Sorin Jinga, membrii ai Universității Politehnice București, sunt adaugați pe cele 3 republicări ale articolului original, fără practic a avea vreo contribuție nouă la conținutul științific. Prin urmare, așa cum au confirmat și experții, aceștia doi (N.red: așadar și Ecaterina Andronescu) plagiaza primul articol. Articolele au fost publicate în jurnalele: „Elsevier“ (sub titlul „Thin Solid Film“), „Journal of the European Ceramic Society“, „IEEE International Semiconductor Conference“ precum și într-un jurnal afiliat Academiei Romane: „Romanian Journal of Information Science and Technology“. În continuare, „Integru.org“ face și „Descrierea cazului“ de „Publicare Multiplă“: „Articolul original a fost publicat inițial în Journal of European Ceramic Society, având 9 autori, membrii ai Institutului Național de Fizică a Materialelor, București-Măgurele. Acest articol menționează grantul 09N/505.2003 drept sursă a finanțării pentru cercetarea desfășurată.“ În plus, „Primii cinci autori, Ioachim, Toacsăn, Banciu, Nedelcu, și Duțu, sunt aceiași pe toate cele 4 lucrări, iar abaterea de la normele etice în acest caz este publicarea multiplă și auto-plagiatul. Totuși, alți doi autori, Andronescu și Jinga nu sunt prezenți pe articolul original publicat în ECERS, dar apar pe următoarele 3 lucrări. Considerând faptul că nici una dintre re-publicări nu aduce informații suplimentare în raport cu originalul, cei doi autori adaugați pot fi considerați că au plagiat din lucrarea celorlalți“. Iar pentru că toată lumea știe că, dacă vrei să descâlcești ițele unei afaceri derulate la limita legii trebuie să urmărești „traseul“ banilor, portalul „Integru.org“ menționează, în secțiunea „Fonduri publice“, că: „În plus, ultimele 3 articole menționează un alt grant, CEEX No. 4/2005, drept sursă a finanțării. Acest fapt ridica întrebări serioase legate de modul în care finanțarea publică pentru grantul din 2005 este justificată, având în vedere că rezultatele cercetării fuseseră deja finanțate printr-un grant anterior. Directorul grantului CEEX No. 4/2005 a fost Ecaterina Andronescu (copie locală), unul dintre autorii adăugați pe ultimele 3 articole“.
„Integru.org“ a solicitat, din partea unor experți internaționali, o analiză independentă a întregii „afaceri“. Este vorba despre James F. Scott, de la Cavendish Laboratory, Department of Phsyics, University of Cambridge, Prof Nathan Newman, School of Mechanical, Aerospace, Chemical and Materials Engineering Arizona State University, US, Prof Michael Carpenter, School of Chemistry, University of Edinburgh, UK și Prof. Susmita Bose, Physics and Astronomy Department, Michigan State University, US. Iar concluzia lor a fost, în linii mari, aceeași: „Ele sunt, în mod clar, cazuri de autoplagiat, cele patru lucrări fiind foarte aproape identice (> 90%). În plus, după prima publicare, încă doi autori au fost adaugați (N.red: este vorba despre Ecaterina Andronescu și Sorin Jinga). Aceștia trebuie să fie considerați drept plagiind lucrarea autorilor originali. Aceste acțiuni încalcă normele de etică pentru lucrările și publicațiile științifice, și în mod special, termenii contractuali de supunere a manuscrisului la jurnalele implicate“. Ce s-ar întâmpla în lumea civilizată într-un asemenea caz? Experții străini spun exact ceea ce a spus, explicit, prof. James F. Scott, de la Cambridge: „(1) Autorii ar fi interziși permanent sau temporar la publicare de către editorii fiecăria din cele patru reviste; (2) toți autorii ar fi mustrați oficial de către institutele la care sunt angajați; (3) autorii ale căror nume au fost adăugate ar fi respinși de comunitatea academică de la orice altă publicare“.
Cât despre Corina Dumitrescu, ce să mai spunem? Mincinoasa asta și-a trecut în 2012 în CV că a urmat cursuri de Drept Internațional la Universitatea „Standford”.
Deoarece Universitatea Stanford a răspuns presei că aceasta nu a urmat niciun curs la ei, Corina Dumitrescu a făcut eforturi disperate pentru a convinge presa că minciuna cu studiile juridice la Stanford, din CV-ul său oficial, reprezintă de fapt o mică încurcătură, întrucât la vremea aceea se numea Corina Adriana Radu. Prin urmare, cei de la Stanford University nu o puteau găsi în baza lor de date pe Corina Adriana Dumitrescu.
„În legătură cu Stanford, s-a creat o mare confuzie, legată de numele pe care eu îl purtam la acest stagiu de formare profesională, organizat remarcabil de Universitatea Stanford și institutul Hoover, care a beneficiat de prezența unor tinere așa zis speranțe ale politicii din țările Europei de Răsărit și centrale“, a declarat sigură pe sine Corina Dumitrescu, subliniind că pe parcursul stagiului de pregătire se numea Corina Adriana Radu, nefiind încă soția parlamentarului Cristian Dumitrescu. Mai mult, aceasta a precizat că în scurt timp va dispune de o adeverință care să conțină „toate datele oficiale referitoare la acest stagiu de pregătire profesională“. Adeverința n-a mai apărut niciodată.
Pentru a da credibilitate declarațiilor sale, Corina Dumitrescu a adus în 2012, în sprijinul său, într-o conferință de presă, declarația audio a unui personaj controversat, Robert Deutsch, despre care presa din România a vorbit mult în contextul escrocheriei Megapower. În această înregistrare, Robert Deutsch face pe deplin jocul doamnei Dumitrescu și afirmă că la acest program (n.r. la care a participat Corina Dumitrescu) „au participat nume precum profesorul Cătălin Zamfir, Theodor Stolojan și Adrian Severin“. Deutsch a mințit că însuși marele economist Joseph Stiglitz a lăudat capacitățile intelectuale ale Corinei Dumitrescu. De asemenea, Deutsch a subliniat, în aceeași înregistrare audio, că profesorul Paul Brest de la Universitatea Stanford și-ar fi exprimat atunci regretul că actuala doamnă Dumitrescu nu era încă de acum 18 ani ministrul Justiției în România. Extraordinar, ce tupeu pe asta!
Stolojan a restabilit adevărul
„În sensul asta, îmi reamintesc chiar și după 18 ani că Corina Radu a fost o senzație pentru toți colegii mei care au participat la pregătirea profesională din diverse țări“, a adăugat pe un ton laudativ Robert Deutsch. Contactat la acel moment de ziarul Curentul, Theodor Stolojan a afirmat că în realitate, stagiul fusese…o dezbatere la Institutul Hoover. „Noi n-am fost la niciun stagiu acolo – ne-a declarat Theodor Stolojan. Noi am fost invitați la o dezbatere, la Hoover Institution care, și atunci, și acum, dar foarte mult atunci studia problemele din fostele țări socialiste. Deci nu am participat la niciun stagiu, doar la o prezentare. La vremea respectivă, era, dacă-mi amintesc bine, în prima jumătate a anului 1990, noi am prezentat acolo programul de guvernare, de reforme al guvernului Roman. Al primului guvern Roman, pentru că eu eram atunci prim adjunct al ministrului Finanțelor, Adrian Severin era vicepreședinte la fostul CSP și a mai fost un domn care era la ministerul Muncii… Cătălin Zamfir! Noi trei am fost atunci acolo, în această prezentare a programului de guvernare, am avut discuții cu foarte mulți oameni renumiți în domeniile lor, inclusiv cu domnul Friedman. A durat o zi, dar n-am stat mai mult de 2-3 zile acolo“ – ne-a declarat Theodor Stolojan, care a completat „În România este atâta lipsă de rigurozitate în tot ce înseamnă declarații publice încât nici nu mă surprinde. E o modă, astăzi, mă mir că la dânsa, dar mai ales la tineri, o modă de a trece în CV orice seminar, drept școală absolvită“.
„Înnotătoarea“ de la „Standford“
Dincolo de impostura unei persoane aflate în Consiliul Superior al Magistraturii, organism care are grijă de onoarea și cinstea magistraților români, persistă în continuare numeroase semne de întrebare în legătură cu abilitatea Corinei Dumitrescu de a se exprima corect în limba română. Astfel, după ce presa a scos în evidență greșelile gramaticale flagrante din CV ul oficial al doamnei rector Corina Dumitrescu, „înnotătoarea“ de la „Standford“ s-a scuzat: „Chiar dacă tehnoredactarea nu îmi aparține, îmi asum integral răspunderea neverificării din punct de vedere calitativ al respectivei tehnoredactări.“
De asemenea, în cadrul conferinței de presă, reprezentanta societății civile în CSM a făcut mai multe greșeli imposibil de acceptat pentru un posibil ministru al Educației. Am selectat doar trei dintre expresiile universitarei creștine: „Un fapt care de asemenea l-am remarcat“, „am remarcat și acea scrisoare remarcabilă a celor 20 de profesori“ și cacofoniile „gândesc ca ceea ce este bun în actuala lege (…)“ și „…că Carta Universitară…“. Admirabil, madam! E evident că Stiglitz și Brest au căzut pe spate de cât ești de deșteaptă: dacă așa vorbești românește, nu doresc să te aud englezește.
