De o bună bucată de timp, Alina Gorghiu nu ne-a mai surprins cu nimic, în afară de schimbarea coafurii, de accentuarea coloraturii tenului, datorată poate excesului de fard, și de smochinirea corporală, vizibilă chiar și în fotografiile pe care și le face singură și le pune pe blogul dumneaei (vă recomand albumul ei personal în care se văd, în toată splendoarea, niște punguțe fleoșcăite atârnând în respectul legii lui Newton).
Recent însă, Alina a recidivat, explicând pe blog, expertă în ale marinăriei, că urarea făcută lui Băsescu de ziua lui „vânt din pupa“ este pentru marinari o înjurătură. Postarea de pe blogul ei este plină de emoticonuri, în stilul specific elevelor de liceu, dar o reproducem aidoma, să nu fim acuzați că nu respectăm deontologia citării: „Mâine este ziua președintelui Băsescu. Cei de la PDL îi urează «vânt din pupa» ))) Pentru cei care merg cu barca asta este o înjurătură, vântul din pupa fiind cel mai rău pt navigatori )). Știu ei ceva ce noi nu știm?“. E haios când proștii se dau inteligenți, dar e și mai cool să vezi o deputată din Tecuci, oraș cu ieșire la mare, cum se dă expertă în ale marinăriei.
Pentru a o ajuta pe viitor în înțelegerea termenilor marinărești, în caz că recidivează pe acest teren umed, recomandăm silfidei noastre liberale să citească pentru început o lucrare intitulată „Factorii ce influențează manevra navei“, ce face parte din bibliografia cursului Manevra Navei, ce se învață la Catedra de Navigație și Transport Maritim. Foarte pe scurt, numai pentru Alinutza, iată pasajul din curs cu privire la vântul din pupa.
Aerul și tenisul întărește… viteza de înaintare
„Rezistența aerului la înaintarea navei este direct proporțională cu viteza de deplasare a navei și se compune din: a) rezistența opusă de opera moartă (emersă) a navei, b) rezistența opusă de suprastructurile navei, c) rezistența opusă de arborada și greementul navei. Ca și în cazul apei, rezistența aerului se compune din: a) rezistența de frecare, b) rezistența turbionară unde:
C a – coeficient adimensional (1,2 – 1,4 pentru nave);
P aer – densitatea aerului (1,206 kg/m3)
F – proiecția pe planul transversal a părții navei situate deasupra apei;
V – viteza navei;
V vânt – viteza vântului (m/s) – pozitivă pentru vânt din prova și negativă pentru vânt din pupa, vântul din prova scade viteza navei, cel din pupa crește viteza navei;
Expresia generală a rezistenței totale la înaintarea navei este:
R = Rf + Rt + RV + Rap + Rval + Ra
unde:
R val – rezistența valurilor create de vânt“.
Așadar „vântul din pupă crește viteza navei“. Ce mai spune, însă, și Manualul de navigație (am un prieten vaporean și m-a servit când a auzit că e pentru Alinutza). „Cunoașterea factorilor care influențează calitățile nautice și manevriere ale navei este esențială în pregătirea marinărească. Comportarea navei față de vânt este calitatea navei de a se orienta față de direcția vântului. Orientarea este condiționată de: a) forma operei vii și operei moarte a navei; b) forma și dimensiunile suprastructurilor; c) viteza navei; d) starea mării; e) direcția din care primește vântul etc. Navele care au tendința de a veni cu prova în vânt se numesc «nave ardente», iar navele care au tendința să vină cu pupa în vânt se numesc «nave moi».
Rezultatul presiunii totale a vântului asupra suprafeței velice a navei poate lua valori importante, influențând în mod hotărâtor manevra, guvernarea și chiar siguranța navei ca stabilitate. Asupra navei în mișcare acționează «vântul aparent», care este rezultanta vântului navei și a vântului real, și care deplasează vântul aparent spre prova navei.
Ca urmare a acțiunii vântului, nava vine sub vânt și se reduce viteza și îi apare deriva. Abaterea provei navei sub vânt este anulată de acțiunea sistemului de guvernare și al cârmei, dar nu se poate anula deriva și, deci, nava se va deplasa paralel cu ea însăși, în drumul adevărat, dar pe traiectul indicat de direcția drumului deasupra fundului. În condițiile mersului în derivă a navei rezultă că rezistența apei la înaintare nu se mai exercită simetric în ambele borduri, ci crește în bordul derivei ca urmare a presiunii exercitate pe suprafața imersă a navei.
Pozițiile de echilibru ale navei față de vânt și valuri sunt variabile, în raport cu tipul constructiv, cu viteza de marș, forța vântului și starea mării. Se numește «poziție de echilibru» relativ la navă orice situație în care acțiunile derivatoare ale vântului, rezistenței de carenă, elicilor și cârmei se echilibrează în ansamblu, permițând astfel navei să urmeze un drum drept în mers sau să rămână la un anumit cap stabil când este stopată.
În concluzie: Pe vânt dinaintea traversului și din travers nava tinde să vină în vânt. Pe vânt tare și viteză redusă cu vânt de travers se mărește deriva și din cauza valurilor crește ruliul. Pe vânt din prova stabilitatea este bună, iar efectul valurilor este relativ redus. Cu vânt din pupa stabilitatea este bună, în plus elicea și cârma sunt suficient afundate, obținându-se efecte bune de guvernare și viteză“.
Gorghiu a confundat urarea „vânt din pupa“ cu urarea „vânt din p..ă“, pe care o aude probabil des
Se pare că urarea „vânt din pupa“ a fost pentru prima oara adresată marinarilor care plecau pe ocean de la Cadiz, port spaniol la Atlantic, construit chiar de fenicieni, cuceritorii mărilor și oceanelor. Cadiz este strâns legat de istoria lumii, descoperiri de continente, bătălii celebre pentru supremație în apele Atlanticului, Mediteranei și a Mării Nordului.
De la Cadiz se strigă de pe mal marinarilor vestita urare „vânt bun din pupa“, vorbă rămasă până în zilele noastre. Pe atunci, unica forță de propulsie a navelor era vântul. În acele vremuri „Vânt bun din pupa“ însemna să poți traversa Atlanticul și a putea ajunge mai repede înapoi pe la casele fiecăruia. „Vânt bun din pupa“ însemna să știi să prinzi în vele acele vânturi care bat apele Atlanticului. Îți trebuie o cunoaștere foarte bună a curenților și a vânturilor din Atlantic. La plecare din Cadiz îți trebuia un vânt prins în vele, iar la întoarcerea din Caraibe, alt vânt venit de prin nordul oceanului, trebuia să știi să te folosești de el, și care te aduce înspre țărmurile Europei.
Acei oameni care se foloseau de vânt, stele, soare și curent erau într-adevăr navigatori, căpitani adevărați, care obțin cu vânt din pupa „efecte bune de guvernare și viteză“. Căinarea ipocrită și lipsită de competență a deputatei liberale Alina Gorghiu mă duce la ideea că poate ar trebui, pe viitor, ca liberalii să facă cu Gorghiu un curs mai aprofundat de navigație, nu doar de cunilicție, deoarece există de exemplu între termenii marinărești și termenul „Prize de fund“ și se sparie gândul ce ar putea crede Gorghiu că înseamnă asta…
(Prizele de fund sunt deschiderile practicate în opera vie a navei cu ajutorul valvulelor Kingston pentru inundarea anumitor compartimente n.n.).
