Chiar daca s-a impaunat adesea in fata reprezentantilor occidentali, cu declansarea ofensivei impotriva coruptiei, prin crearea Parchetului National Anticoruptie, Puterea de la Bucuresti nu s-a putut abtinne sa nu-si subordoneze total aceasta institutie. Conform votului dat ieri de deputati, puternic influentati de secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Doru Trifoi, si de ministrul Acsinte Gaspar. PNA va functiona in subordinea ministrului justitiei, orice urma de independenta a proaspat infiintatei institutii fiind reprimata de ghilotina votului din Camera.
PNA – asculta de Rodica Stanoiu
Incercarile deputatilor din Comisia Juridica de a scoate PNA de sub umbrela Ministerului Justitiei au fost sortite esecului. Argumentele lui Emil Boc (PD) privind independenta institutiei similare din Spania au ramas fara ecou, Doru Trifoi invocand permanent legislatia romaneasca. Astfel, in urma votului, deputatii au stabilit ca PNA isi desfasoara activitatea -sub autoritatea ministrului justitiei-. Acest vot l-a determinat pe democratul Emil Boc sa sustina ca -PNA e o structura handicapata in dreptul romanesc, intrucat este total subordonata politicului-.
Odata asezat PNA sub supravegherea atenta a ministrului justitiei, restul subordonarii politice a venit de la sine. La solicitarea secretarului de stat Trifoi, deputatii au respins amendamentul Comisiei Juridice care prevedea ca procurorul general al PNA sa fie numit de presedintele tarii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Invocand procedura de numire a procurorului general, Doru Trifoi le-a cerut deputatilor sa voteze pentru formula numirii procurorului general al PNA de catre presedintele tarii, la propunerea ministrului justitiei. Tot sub influenta trimisului Rodicai Stanoiu deputatii nu au acceptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii nici macar pentru procurorii din cadrul PNA. Aceasta situatie a starnit mari nemultumiri in randul reprezentantilor Opozitiei. -Procurorii PNA devin agentii Puterii-, a declarat in plen Emil Boc, avertizandu-si colegii de la PSD ca, in urma acestui vot, nu trebuie sa se astepte la rezolvari fabuloase ale cazurilor de coruptie de catre aceasta institutie nou creata, intrucat ea este total subordonata Puterii.
Fostii colaboratori ai Securitatii pot conduce PNA
La cererea ministrului Gaspar, deputatii PSD au respins si amendamentul Comisiei de aparare, insusit si de cea juridica, prin care se stipula ca viitorul sef al PNA -sa nu fi fost sau sa nu fie ofiter, agent sau colaborator al nici unei structuri de informatii sau contrainformatii-. Indemnul deputatului PSD Octavian Mitu de -a lasa macar anticoruptia sa fie facuta de civili- nu a avut trecere in fata cuvantului guvernului, amendamentul cu pricina fiind aruncat la lada de gunoi. Astfel, potrivit legii votate ieri, PNA va putea fi condus de oricine are o vechime in functia de procuror sau judecator de 10 ani, pentru functia de simplu procuror fiind necesara o vechime de 6 ani.
Palatul Cotroceni – verificat de PNA
Ministrul Acsinte Gaspar a depus, in calitate de deputat, un amendament care extinde sfera de aplicare a Legii la cat mai multe categorii socio-profesionale, inclusiv la locatarii de la Cotroceni, care fusesera scosi de sub incidenta acestui act normativ, in formula votata de guvern. Potrivit textului votat PNA poate face verificari incepand de la deputati, senatori, membri ai guvernului, judecatori, consilieri prezidentiali si pana la politisti, presedinti de consilii judetene, primarul Bucurestiului si ai celorlalte municipii, prefecti, notari publici si comisari ai Garzii Financiare.
Daca toata lumea a fost de acord cu extinderea sferei de actiune a PNA, nu acelasi lucru se poate spune si in legatura cu competentele acestei institutii. Potrivit legii votate ieri de deputati, PNA poate interveni in cazul persoanelor care -au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice-. Deputatii Opozitiei au reclamat ambiguitatea textului votat, intrucat nu se precizeaza nici cine si nici cum se determina gravitatea perturbarii activitatii institutiilor publice, totul ramanand la discretia PNA si indirect a ministrului justitiei. Nici un argument nu i-a clintit insa pe deputatii majoritatii care au votat legea in forma propusa de guvern, singurele modificari acceptate fiind mai mult de forma decat de fond.
