La 12 ani de la evenimentele din decembrie 1989, romanii identifica foarte putini politicieni, care ar trebui, conform Constitutiei, sa le reprezinte interesele. In afara de zambetul larg al lui Iliescu, parul grizonat al lui Roman, privirea lui Basescu sau gesturile controlate ale lui Nastase, intens mediatizate, foarte putini contribuabili pot afirma ca mai cunosc si alti oameni politici. Un sondaj recent, realizat de IMAS, arata ca peste 70% din romani nu cunosc parlamentarii care le reprezinta interesele la Bucuresti. Tocmai de aceea, majoritatea celor intervievati sustin necesitatea introducerii votului uninominal, ca prim pas pentru reforma clasei politice. Chiar daca in aceste zile clasa politica discuta modificarea Constitutiei, pentru a aduce legea fundamentala la nivel european, liderii nostri ocolesc cu maiestrie subiectul reformei politice in Romania, sustinand ca nu a sosit inca momentul pentru schimbari atat de radicale. Apreciind ca vorbesc in numele cetatenilor pe care-i reprezinta, politicienii nu s-au obosit sa faca macar un sondaj pentru a vedea ce modificari doresc intr-adevar romanii de la noua lege fundamentala a tarii. Daca ar fi avut aceasta curiozitate, stimabilii parlamentari ar fi constatat ca votul uninominal se afla la loc de cinste pe lista prioritatilor romanilor. Explicatia pentru aceasta optiune este simpla: cetatenii s-au saturat sa cheltuiasca mii de miliarde de lei pentru a umple buzunarele unor oamenii care chiulesc in masa de la lucrarile din plen si din sedinte si care-si ocupa timpul mai ales cu propriile afaceri sau interese personale. Imaginile cu parlamentari dormind, mancand sau citind presa -colorata- au facut deja inconjurul caselor romanilor, care vor si altceva de la oamenii politici pe care-i voteaza.
Civicii fac presiuni pentru votul uninominal
Singurii care au facut ceva in privinta reformei clasei politice au fost organizatiile neguvernamentale, care au reusit sa-i atraga alaturi si pe liberali, si pe democrati in aceasta campanie. Chiar si asa, suportul pentru votul uninominal este aproape nesemnificativ, pentru ca PSD si UDMR au convenit sa nu sustina acest punct in dezbaterile privind modificarea Constitutiei.
Fundatia Pro Democratia si confederatia sindicala Cartel Alfa au demarat, la inceputul anului, strangerea semnaturilor necesare initierii unui proiect de lege pentru modificarea codului electoral, fiind ajutate si de catre organizatii patronale.
Concret, cele doua organizatii au propus reducerea cu 110 a numarului de parlamentari si introducerea sistemului de vot mixt, uninominal pentru Camera Deputatilor si 50% uninominal, si 50% pe liste pentru Senat. -Initiativa pentru responsabilitatea actului politic-, asa cum a fost ea denumita de organizatori, mai prevedea masuri pentru asigurarea transparentei si a corectitudinii finantarii campaniilor electorale, avand in vedere ca in ultimii 12 ani s-au inregistrat nereguli cu nemiluita.
Vocea societatii civile a fost insa prea firava pentru a putea fi auzita de politicieni, care au hotarat sa-i consulte pe civici doar atunci cand au nevoie, lucru care nu s-a intamplat pana in prezent.
La Senat, masa de manevra face legea
Fiind primii vizati de spectrul votului uninominal, senatorii raman, in ciuda pozitiilor oficiale adoptate pe linie de partid, destul de reticenti fata de acest subiect al revizuirii constitutionale. Chiar reprezentantii PSD in Comisia de revizuire au inceput, conform unor surse din partid, sa-si pregateasca rechizitoriul impotriva votului uninominal. Principalele cusururi pe care -carcotasii- social- democrati le reproseaza respectivei proceduri de desemnare a alesilor constau in faptul ca mandatul obtinut prin vot uninominal este revocabil si nu are reprezentativitate la nivel national. In plus, senatorul Ion Predescu ridica si problema -moralitatii- acestei proceduri: -Votul uninominal este cel mai usor de cumparat. Sa ne gandim cati miliardari evazionisti avem noi care doresc imunitate parlamentara-. Astfel, chiar daca votul pe liste uninominale figureaza pe lista cu propuneri de revizuire intocmita de Putere si beneficiaza si de sustinerea declarativa a Opozitiei, subiectul este departe de a fi transat definitiv, fiind de asteptat sa apara numeroase controverse pe aceasta tema.
VIP-uri senatoriale
Camera Superioara a devenit, o data cu succesiunea diferitelor legislaturi, o scena politica pe care o serie de alesi au dat adevarate reprezentantii, consacrandu-se astfel in memoria colectiva. Cea mai mare parte a senatorilor si-au pastrat insa anonimatul, pe care l-au dobandit la adapostul listelor parlamentare care i-au propulsat in Legislativ. Dupa ce au obtinut mut-ravnitele insigne de aur sau doar aurii care le atesta calitatea de parlamentari, -anonimii- si-au gasit refugiul in procedura de vot prin impersonalele -butoane- si in tacerea continua, menita sa nu tulbure cumva functionarea perfecta a masinii de vot.
Prima categorie, cea a -personalitatilor-, cuprinde, in general, parlamentari cu -state- vechi, care s-au consacrat in politica damboviteana prin prezenta consistenta si discursuri numeroase. De exemplu, la Senat este de neconceput ca ziua de luni, in care au loc declaratiile politice, sa treaca fara ca in Sala Omnia sa se faca auzita vocea liberalului Radu F. Alexandru, a pesedistului Adrian Paunescu sau a sefului PRM, C.V. Tudor. Dezbaterea actelor normative este, de asemenea, frecvent -asezonata- cu interventii ale social- democratului Ion Predescu, ale liberalului Paul Pacuraru sau ale democratului Petre Roman. Totusi, cu exceptia unor astfel de -vip-uri- (putine), marea majoritate a senatorilor constituie o veritabila masa de manevra, soldati credinciosi si anonimi ai partidelor care le-au oferit un fotoliu in Sala Omnia. Orgoliul nu-i lasa insa sa recunoasca acest lucru, astfel incat, atunci cand i-am chestionat in legatura cu activitatea legislativa, ilustrii necunoscuti ai Senatului s-au straduit sa ofere imaginea unor alesi activi, cu un -curricullum vitae- senatorial cat mai consistent.
Incursiune in anonimat
Mihai Radu Pricop este senator PSD de Suceava. Desi este una ditre cele mai silentioase prezente in Sala Omnia, ramane mandru de cele trei initiative legislative pe care le-a avut in ultima sesiune, care l-au trensformat pe domnul Pricop in -parintele- legislativ a trei comune din judetul sau: Ciocanesti, Iaslovat si Comanesti. Convins ca absenta de pe harta Sucevei a unor astfel de unitati administrativ-teritoriale constituie o prioritate a unuia dintre cele mai sarace judete ale tarii, Mihai Radu Pricop intentioneaza sa mai -naseasca- si in toamna niste comune.
Nelu Pujina reprezinta in Camera Superioara social-democratia botosaneana. Aflat la primul mandat parlamentar, nu a depus, pana acum, nici o initiativa legislativa. Are si un argument: -Deci, ca sa faci o lege, iti trebui o pregatire-. Din CV-ul sau lipsesc si interpelarile, care, cel putin in acest moment, i se par -contra naturii-, pentru ca -partidul meu este la putere, deci, momentan, nu este posibil-.
UDMR, -consoarta- parlamentara a PSD, beneficiaza de reprezentare -la varf- in categoria -silentiosilor-, din care face parte chiar presedintele Uniunii, Marko Bela, de altfel una dintre cele mai active personalitati ale vietii publice romanesti. In actuala legislatura, Marko Bela, senator de Mures, nu si-a adjudecat insa paternitatea niciunei initiative legislative. De asemenea, prezenta sa la tribuna Senatului a fost rara si de scurta durata. Atitudinea lui Marko Bela este impartasita si de colega sa de partid si de Camera Vajda Borbala, care nu a luat niciodata cuvantul in plen, -din timiditate-.
-Crescuti- la umbra liderului Corneliu Vadim Tudor, peremistii din Senat au urmat, intotdeauna, cu fidelitate, indicatiile -sefului-. De asemenea, -discretia- pe care au afisat-o in activitatea legislativa este de natura sa anihileze orice amenintare de concurenta pentru Vadim. Departe de a fi una dintre -celebritatile- partidului sau sau ale Senatului, Corneliu Bichinet gaseste un motiv de mandrie in faptul ca -desi am un an si jumatate de activitate parlamentara, am avut deja trei initiative parlamentare, dintre care doua au fost prezentate in plen, iar una se afla la Comisia de munca-. Soarta proiectelor normative pe care Bichinet si-a depus semnatura ca initiator a fost insa trista: ambele legi ajunse in Plen au fost respinse. Senatorul peremist nu se da insa batut si promite sa reia -ofensiva- in toamna. Cele doua legi se refera la scutirea de unele impozite pentru casele de ajutor reciproc ale pensionarilor si la protectia fortei de munca romanesti plasata in strainatate.
Opozantii – prea putini ca sa ramana necunoscuti
Grupurile parlamentare ale PNL si PD se pot lauda ca au cei mai putini anonimi. Liberalii si democratii se mandresc cu faptul ca reprezentantii lor in Senat pot fi incadrati, aproape fara exceptie, in categoria -vip-urilor-: PNL si i-a -adjudecat- in 2000 pe Mircea Ionescu- Quintus, Radu F. Alexandru, Norica Nicolai, iar PD pe fostul sau presedinte, Petre Roman, pe Viorel Pana sau Maria Petre, care s-au remarcat printr-o prezenta consistenta la lucrarile Senatului. Este, totusi, la fel de adevarat ca democratii si liberalii sunt, in aceasta legislatura, prea putini ca sa mai ramana anonimi. Opozitia a fost nevoita sa-si mobilizeze toate fortele pentru a contracara -masina de vot- PSD- UDMR, eforturile fiindu-i insa de cele mai multe ori zadarnice.
PSD ar putea infiinta in Camera -Asociatia lenesilor anonimi-
Sesiune de sesiune, din marea masa a deputatilor nu se afirma decat cativa lideri din fiecare grup parlamentar. Ei duc practic greul dezbaterilor parlamentare. Vin la microfon, depun amendamente, le sustin in plen cu argumente, elaboreaza proiecte de lege, gandesc pana in detaliu actiunile politice ale partidelor din care fac parte, inclusiv modul de vot la o initiativa legislativa sau alta. Liderii de opinie isi merita evident locul in Parlament. Din pacate, sunt prea putini. Restul deputatilor fac, pur si simplu, figuratie. Ei nu ajuta decat in momentul ridicarii mainilor pentru a vota. De la inceputul actualei legislaturi, nu mai putin de 57 de deputati nu au depus vreun proiect de lege. Cam tot atatia nu au vorbit niciodata de la tribuna Camerei Deputatilor. Numarul anonimilor este insa mult mai mare. Cei care, totusi, s-au -remarcat- prin initierea unor proiecte legislative, mai mult de jumatate din numarul total de 344 de deputati, au de fapt una, doua sau trei initiative legislative, semnand la gramada pe un proiect al partidului pe care il reprezinta fara a sti decat tangential ce contine acesta. Mai interesant este ca majoritatea proiectelor de lege au ca obiect transformarea unor sate in comune, a unor comune in orase si a unor orase in municipii! La fel de interesant este ca mai mult de jumatate din deputati au avut o singura interventie in plen, si aceea cu ocazia depunerii juramantului de credinta pentru tara si popor, pe perioada mandatului de parlamentar.
VIP-uri lenese
Surprinzator, pe lista interminabila a anonimilor se gasesc o serie de VIP-uri care au oarece imagine politica si activitate indelungata in Parlament. Printre acestia se -remarca- la capitolul initiative legislative – -zero- depuse – urmatorii: Cristian Dumitrescu (PSD, ex-PD), Konya Hamar Sandor (UDMR), Mohora Tudor (PSD), Nicolicea Eugen (PSD), Podgoreanu Radu (PSD), Szilagyi Zsolt (UDMR), Tokay Gyorgy (UDMR), Toro Tibor (UDMR), Voicu Madalin (PSD), Calin Popescu-Tariceanu (PNL), Nini Sapunaru (PNL), Severin Adrian (PSD). Cu o singura initiativa legislativa se pot -lauda- Victor Babiuc (independent, ex-PNL), Liviu Negoita (PD), Dinu Patriciu (PNL), Sassu Alexandru (PD).
Ministrii au macar scuze
Ministrii Cabinetului Nastase, care sunt in acelasi timp si deputati, nu s-au omorat nici ei sa ia cuvantul in plen sau sa depuna proiecte de lege. Ei au insa scuza perfect acoperitoare ca, in calitate de ministri, contribuie din plin la proiectele inaintate Parlamentului de catre Guvern si ca nu pot participa, in permanenta, la lucrarile Camerei Deputatilor. Statistic, ministrii-deputati stau la fel de prost ca -anonimii-. Astfel, premierul Adrian Nastase nu are nici o initiativa depusa in calitate de deputat, pe toate proiectele venite de la Guvern el semnand ca prim-ministru. De asemenea, nu se afla nici o initiativa legislativa in dreptul ministrilor Miron Mitrea, Vasile Puscas, Ovidiu Musetescu, Dan Nica si Marian Sarbu. Ceilalti demnitari din Palatul Victoria au cate o singura initiativa legislativa, iar toti ministrii, foarte putine luari de pozitie in plen.
Deputati -fara de lege-
Partidul de guvernamant bate toate recordurile in materie in privinta deputatilor care nu au inaintat spre dezbatere vreo lege. Desi lista este foarte lunga, acestia merita amintiti: Armas Iosif, Arnautu Eugenu, Balta Mihai, Bancescu Ioan (dat intre timp afara din partid), Bentu Dumitru, Bercaroiu Victor, Berecki Endre, Boabes Dumitru, Boaja Minica, Ciuperca Vasile, Dragu George, Faca Mihail, Florescu Ion, Gheorghiu Adrian, Gheorghiu Viorel, Iriza Scarlat, Lazar Maria, Lepadatu Cornelia, Marin Gheorghe, Marineci Ionel, Mitu Octavian, Moldovan Petre, Moldoveanu Eugenia, Nassar Rodica, Neagu Ion, Neamtu Horia, Nechifor Cristian, Oltei Ion, Popescu Dorin, Popescu Kanty Catalin, Radoi Ion, Rus Ioan (altul decat ministrul de interne), Selagea Constantin, Sersea Nicolae, Sireteanu Mihail, Stuparu Timotei, Suciu Vasile, Tudose Mihai, Tocu Iulian.
Si celelalte partide au -lenesii- lor. Astfel, PRM se prezinta cu Dutu Constantin, Iriza Marius, Lari Iorga Leonida, Pascut Stefan, Puzdrea Dumitru, Stoian Mircea, Valentin Vasilescu, PD cu Sandu Alecu, UDMR cu Erdei Doloczki Istvan, Kelemen Hunor, Makkai Grigore, Vekov Karoly, Winkler Iuliu, iar PUR cu Olga Anastasescu si Bahrin Dorel. Cu cate o initiativa legislativa sau doua sunt trecuti Andrei Ioan, Minodora Cliveti, Dorel Craciun, Micsunica Dretcanu, Gheorghe Marcu, Dan Ionescu, Florin Iordache, Miron Vasile, Mitrea Manuela, Motoc Marian, Vlad Nadejde, Valentin Paduroiu, Posea Petre, Rasovan Dan, Alexandru Stanescu, Stefan Ion, Tarata Culita, Teculescu Constantin, Tibulca Alexandru si Zavoianu Dorel (toti din PSD), Ion Dolanescu, Dumitru Dragomir, Eserghep Gelil, Irina Loghin, Costel Popescu (toti din PRM), Albu Gheorghe, Teodor Cladovan, Mircea Man (toti din PD), Catalin Micula (PNL).
Din lumea celor care nu cuvanta
Extrem de multi deputati nu au fost macar curiosi sa verifice acustica salii de sedinte, intr-un an si jumatate nedeplasandu-se la microfon decat pentru a depune juramantul. Astfel, acestia apar ca avand o singura interventie in plen, intr-o statistica de la inceputul legislaturii. Partidul de guvernamant domina, evident, si la acest capitol. Din lumea celor care nu cuvanta se regasesc: Andrei Ioan, Armas Iosif, Arnautu Eugenu, Bentu Dumitru, Bercaroiu Victor, Berecki Endre, Boabes Dumitru, Cliveti Minodora, Craciun Dorel, Dretcanu Micsunica, Faca Mihail, Georgescu Filip, Gheorghiu Adrian, Gheorghiu Viorel, Ionel Adrian, Iordache Florin, Iriza Scarlat, Marcu Gheorghe, Mihalachi Vasile, Miron Vasile, Moldovan Carmen, Moldoveanu Eugenia, Nassar Rodica, Nadejde Vlad, Nechifor Cristian, Popescu Kanty Catalin, Posea Petre, Rasovan Dan, Radoi Ion, Rosculet Gheorghe, Rus Ioan, Selagea Constantin, Sersea Nicolae, Sireteanu Mihail, Spiridon Nicu, Stanescu Alexandru, Stuparu Timotei, Stefan Ion, Tarata Culita, Teculescu Constantin, Tudose Mihai, Tibulca Alexandru, Tocu Iulian, Zavoianu Dorel (toti din PSD), Gheorghe Albu, Cladovan Teodor, Mircea Man, Nicolae Nan, Sandu Alecu (toti din PD), Amalia Balasoiu (PUR), Ion Dolanescu, Dumitru Dragomir, Eserghep Gelil, Irina Loghin, Costel Popescu, Dumitru Puzdrea, Stoian Mircea, Angela Bogea (toti din PRM), Dinu Patriciu (PNL), Erdei Doloczki Istvan (UDMR).
