Exploatarea de la Rosia Montana starneste in continuare numeroase controverse. Academia Romana s-a declarat din nou impotriva acestui proiect, recomandand autoritatilor abandonarea sa. Intr-un comunicat remis presei, Academia precizeaza faptul ca exploatarea nu reprezinta o lucrare de interes public in folosul economiei nationale care sa justifice efectele colaterale asociate acesteia. -Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2.000 de ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri (unele avand calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire si alte actiuni similare este inacceptabila-, se arata in comunicatul Academiei, care isi reafirma astfel pozitia exprimata in urma cu un an. Un prim argument care explica respingerea proiectului vizeaza problemele sociale din zona. Astfel, exploatarea proiectata pentru o perioada de 17 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. -Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii (estimat la circa 300) este nesemnificativ in raport cu nevoile locale care ar cere o solutie de durata bazata pe resurse regenerabile-, sustine Academia.
Beneficiul economic, nesemnificativ
De asemenea, in comunicat se mai arata si faptul ca -beneficiul economic al statului roman (rezultat din 2% din profit ca redevente de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la aproape 580 milioane de dolari pentru o perioada 17 ani (adica 34 milioane pe an) este nesemnificativ in raport cu consecintele proiectului tinand cont ca valoarea aurului preconizat a se extrage depaseste doua miliarde de dolari-. Totodata, Academia atrage atentia asupra faptului ca stramutarea si relocarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze statul roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, iar exploatarea la suprafata in patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor in spatele unui baraj de 180 m inaltime mutileaza grav peisajul zonei si este in contradictie cu legislatia europeana. In plus, potrivit comunicatului, experienta din Romania si din alte tari arata ca barajele de acumulare construite din roca sau pamant sunt nesigure in conditii extreme si pot produce accidente grave.
Zona arheologica Alburnus Maior, in pericol
Academia Romana atrage atentia si asupra periclitarii zonei arheologice Alburnus Maior, ce are -valoare istorica si culturala, cu caracter de unicat-. -Proiectul contravine Conventiei privind patrimoniul mondial, cultural si natural, adoptat de la Conferinta generala a UNESCO din 16 noiembrie 1972, acceptata de Romania la 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si Legii nr. 5/2000 care declara zona Rosia Montana sit protejat-, se precizeaza in comunicat. Din punct de vedere tehnic, se arata ca folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor tehnologice continand resturi de cianura, produsi de -neutralizare- a cianurii (cianati, tiocianati) si complecsi ai metalelor grele cu cianura, -a caror toxicitate nu este inca complet cunoscuta, creeaza motive serioase de ingrijorare, chiar daca se aplica tehnologiile curente cele mai avansate asa cum promite proiectul-. Academia Romana sustine ca -nu exista garantia- ca, la terminarea operatiunii, firma investitoare va putea asigura costurile de inchidere a exploatarii si de refacere a mediului afectat.
Academia Romana cere supervizor european
In final, Academia Romana solicita autoritatilor statului sa implice in analizarea tuturor consecintelor pe care acest proiect le include, specialisti independenti si dezinteresati, din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene. -De asemenea, cerem autoritatilor sa examineze solutii alternative, bazate pe principiul dezvoltarii durabile, de atragere a unor investitii straine si autohtone, inclusiv guvernamentale, care sa ofere solutii nedistructive pentru dezvoltarea durabila a zonei-, se arata mai arata in comunicat.
La Rosia Montana, in Muntii Apuseni, se intentioneaza realizarea unei investitii de circa 500 milioane de dolari in sectorul minier pentru exploatarea celui mai mare zacamant auro-argintifer din Europa. In urma studiilor realizate in zona, specialistii au descoperit o rezerva de aproximativ 331 tone de aur si 1.600 tone de argint, pe care Compania Rosia Montana Gold Corporation doreste sa o exploateze in decurs de 17 ani. Aceasta investitie a provocat, in ultimii ani, numeroase puncte de vedere contradictorii, in conditiile in care pentru inceperea propriu-zisa a exploatarii populatia din zona va fi stramutata, iar extractia aurului se va face prin procedeul de cianurare, procedeu combatut de ecologisti.
Consiliul Europei, impotriva exploatarii
In urma cu o saptamana, Comisia condusa de raportorul general pe probleme de patrimoniu cultural al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Edward O*Hara, s-a intalnit cu reprezentanti ai Ministerului Culturii pentru a analiza impactul pe care il are proiectul de la Rosia Montana asupra patrimoniului. In acest sens, concluziile oficialului european, E. O*Hara, raportor general privind patrimoniul cultural, vor fi decisive pentru interventia Consiliului. O*Hara a declarat ca organismul pe care il reprezinta va face presiuni serioase asupra guvernului roman si al Companiei Gold Corporation din Canada pentru a stopa lucrarile de extragere a aurului. Motivul invocat de oficialul european are legatura cu valoarea arheologica a zonei. El sustine ca Rosia Montana este impanzita de importante vestigii arheologice, de retele unice de galerii miniere dacice si romane, ce au fost recent descoperite. In conditiile in care acest proiect se va realiza, marea majoritate a acestor monumente cu valoare exceptionala ar fi distruse de activitatile miniere.
Comisia parlamentara de la Bucuresti, incalcita in rapoarte
De altfel, O*Hara s-a intalnit, pe langa reprezentantii Ministerului Culturii, si cu reprezentantii Comisiei parlamentare speciale Rosia Montana, pentru a-si forma o imagine asupra impactului pe care acest proiect il poate avea. Si in cadrul acestei comisii parerile sunt impartite. Astfel, deputatul peremist Emil Crisan a atras atentia asupra faptului ca raportul favorabil inceperii exploatarii miniere la Rosia Montana nu a fost semnat de toti membrii comisiei. Mai mult, Crisan sustine ca peremistii au intocmit un raport paralel cu cel realizat de pesedistul Alexandru Sassu. El a spus ca aprecierile au fost facute in urma deplasarii pe care o delegatie a realizat-o la Rosia Montana unde s-au purtat discutii cu autoritatile locale pe aceasta tema, inclusiv cu reprezentanti ai preotilor, tinand cont de faptul ca acest proiect implica si stramutarea unor morminte. Crisan a mai precizat ca si raportul pe care l-a intocmit cu colegii sai, cat si cel realizat de comisie -zac undeva pe la secretariet-, intrucat parlamentarii nu au gasit timp sa le dezbata, desi termenul-limita era 30 mai 2003.
