Propunere legislativă pentru degrevarea instanțelor

Poporul roman in stadiul in care se afla dupa 30 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante.
Sisitemul judiciar romanesc poate eficientiza, FARA A SE APLICA MAI MULTE FAZE ALE PROCESULUI JUDICIAR, si FARA FOLOSIREA INSTITUTIEI AVOCATULUI prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate maxima si celeritate precum si cu cheltuieli minime, NUMAI aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician bine instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un judecator ce detine si cunostinte IT suficiente si un calculator performant cu softul adecvat.
(“Persoana care ajuta un hot la savarsirea de infractiuni, se numeste COMPLICE si este pedepsit pentru asta. Daca o alta persoana ajuta acelasi hot dupa ce a savarsit fapta, la ascunderea adevarului se numeste AVOCAT si este platit pentru asta » ceea ce constituie o mare aberatie sau CIUDATENIE JUDICIARA );

Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
– Referitor la regimul disciplinar pentru eliminarea lacunelor care permit manifestarea subiectivismului, in aplicarea acestuia, la nivelul structurilor componente ale sistemului judiciar (valabil si pentru militari, functionari simpli sau cu statut special), reglementarile in cauza trebuie modificate si completate atat din punct de vedere al continutului in materie cat si al aplicarii procedurilor, in sensul ca abaterile disciplinare sa fie clar delimitate pe grade de gravitate (ex. cuprinse in trei categorii, usoare, grave si foarte grave), iar incadrarile juridice pentru aplicarea de sanctiuni sa fie strict stipulate pe fiecare tip si gen de fapta.
Un aspect important in cadrul completarii reglementarilor pe linia regimului
disciplinar il constituie cel privitor la prescrierea raspunderii disciplinare. Referitor la acest aspect modificarile la reglementarile existente trebuie sa prevada ca atunci cand fapta comisa atrage dupa sine si alte raspunderi, materiala, contraventionala sau penala, prescrierea abateri disciplinare sa aiba acelasi termen cu cel prevazut in cazul acestora sanctiuni. Altfel asistam la tot felul de paradoxuri, gen vinovatul rasunde penal dar fapta este prescrisa pentru a raspunde si disciplinar, etc. Controlul judiciar ierarhic (judecatori superiori pe judecatori inferiori acestia pe procurori iar ei pe politisti) din cadrul sistemului judiciar este ca si inexistent. Cei din sistemul judiciar condamnati pentru infractiuni de coruptie sau asimilate acestora trebuie sa nu mai primeasca pensie speciala ori alte facilitati. .
– Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar;
– Tot pentru eficietizarea procesului judiciar prin solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor precum si reducerea cheltuielilor judiciare, trebuie introdusa in procedura penala institutia pledarii faptuitorului ca vinovat.

Sistemul de reglementari JURIDICE superioare (ne mai vorbind de cele inferioare) din punct de vedere al ierarhiei juridice din Romania (a se vedea OUG-rile emise pe banda rulanta) permite emiterea de acte normative in scopul satisfacerii unor interese nelegitime de grup sau individuale, dovedind ca, CORUPTIA ESTE OFICIALIZATA-institutionalizata SI INTRETINUTA DE FACTORII PUTERII;
Sistemul legislativ este dezlanat, necorelat si nesistematizat aspecte care ii determina si pe justitiarii de buna credinta sa faca interpretari confuze si precare in detrimentul bunului mers al sistemului judiciar si al interesului public general dar in folosul unei “Justitii de tip SRL”;
SITUATIA PRECARA A SISTEMULUI JUDICIAR se datoreaza si nivelului scazut de pregatire(specializare), abilitatilor si inteligentei reduse a unor aparatori ai legii. Cei inteligenti, specialisti si avari fiind platiti cu sume fabuloase sunt atrasi sa lucreze pentru infractori si in sprijinul dezvoltarii criminalitatii, ca avocati, notari, etc profesii liberale ce functioneaza pe principiile CASTELOR sau ale mafiei. Ineficienta justitiei impune printre altele si luarea de masuri prin care ori insistam pentru modificarea procedurilor in sensul de a le simplifica si aduce la nivelul posibilitatilor de gandire si indeminare a justitiarilor existenti sau invers, promovam juristi si specialisti capabili -bine platiti- care au capacitatile de gandire necesare pentru emiterea de judecati de valoare de nivel superior pentru aplicarea corecta si cu operativitate a reglementarilor existente;
– In prezent activitatile specifice de urmarire si tragere la raspundere penala a persoanelor vinovate de savarsirea infractiunilor de coruptie, a celor asimilate acestora si a infractiunilor in legatura directa cu cele de coruptie, inclusiv pentru fapte de mare coruptie sau mare criminalitate sunt tergiversate, esuate ori ratate datotita nu numai lipsei de profesionalism ci si dependentei justitiei de sistemul politic;
– Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii, procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari si recuperarea prejudiciilor sau bagubelor reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).

Avem la acest moment o casta de magistrati care interpreteaza in mod profesional ca in Constitutia Romaniei ei au drepturi iar restul cetatenilor din Republica Romania au numai obligatii, iar pe de alta parte beneficiem de liderii politici pe care i am ales care au tot interesul ca legile sa fie cat mai prost redactate pentru a obtine imunitate legala la incalcarile de orice fel a legislatiei penale, civile, administrative, etc.
Aflam din presa ca milionarul POPOVICIU a obtinut imunitate pentru ca relatat cu subiect si predicat ce spagi sau plati ilegale incaseaza o parte din magistratii romani din casta sus mentionata si in mod absolut firesc te intrebi de ce as vrea eu ca un platitor de taxe si impozite sa fiu empatic cu problemele din justitia din Romania, sincer as incerca dar invers …