Fie din nostalgie, fie din solidaritate, reprezentantii PSD sar din ce in ce mai des in apararea fostilor comunisti, stergand, practic, cu buretele cei 50 de ani de -teroare rosie- din istoria Romaniei. In timp ce senatorii PSD din Comisia juridica au refuzat ieri sa accepte amendamentele care incriminau exterminarea practicata de comunisti imediat dupa instalarea lor la putere, in cadrul ordonantei privind condamnarea Holocaustului, colegii lor de la Camera Valer Dorneanu si Viorel Hrebenciuc s-au gandit chiar si la sufletele fostilor comunisti, propunand un proiect de lege prin care veteranii si luptatorii antifascisti din Romania devin, peste noapte, de importanta publica, obtinand bani, sedii si logistica.
O lege pe sufletul lui Ceausescu
Daca n-ar fi fost ciuruit la Targoviste, Nicolae Ceausescu ar fi putut profita astazi de beneficiile prevazute in proiectul de lege privind masuri referitoare la miscarea antifascista din Romania, initiat si depus la Camera Deputatilor de doi pesedisti cu reputatie, Valer Dorneanu si Viorel Hrebenciuc. Potrivit proiectului, din Asociatia Antifascistilor din Romania fac parte -luptatorii antifascisti veterani din perioada anterioara celui de-al Doilea Razboi Mondial, care au fost condamnati in inchisori si inchisi in lagare pentru activitate antifascista, antirazboinica-. Definitia se potriveste ca o manusa comunistilor ilegalisti, in frunte cu Ceausescu si Dej, inchisi la Doftana si Targu-Jiu tocmai din aceste motive. Desi astazi mai traiesc doar 800 de veterani antifascisti, Dorneanu si Hrebenciuc s-au gandit ca e momentul sa-i compenseze pentru anii de ilegalitate si sa le declare organizatia, prin lege, de utilitate publica. Tradusa in termeni reali, aceasta inseamna subventii de la buget pentru Asociatia Antifascistilor din Romania, spatii pentru sedii in toate judetele tarii, indemnizatii pentru membri si alte facilitati de acest gen. Cei doi deputati PSD vor sa satisfaca si latura spirituala a activitatii antifascistilor, propunand aparitia cu regularitate, cu bani de la buget, a revistei -Tribuna antifascista-, sustinerea unor emisiuni tematice la radio si televiziune si chiar finantarea Conferintei Forumului Asociatiilor Antifasciste din tarile balcanice.
Referirile la comunism – prohibite de Comisia juridica
Chestiunea incriminarii regimului comunist a atatat, ieri, spiritele in Comisia juridica a Senatului inca de la inceputul sedintei consacrate ordonantei de urgenta privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Rand pe rand, senatorii din Opozitie au sustinut oportunitatea includerii in textul normativ si a unor trimiteri catre regimul comunist. Inca din discutiile pe tema titlului viitoarei legi, reprezentantul PRM, Gheorghe Buzatu, a sustinut incriminarea in text si a -caracterului totalitar, de stanga sau de dreapta-. Colegul sau de partid, senatorul Ionel Alexandru, a pledat, la randul sau, pentru amendarea titlului in sensul introducerii unei referiri la simbolurile cu caracter totalitar. Presedintele Comisiei, Aristide Roibu, a obiectat in fata acestor amendamente, invocand -prioritatea dreptului international in raport cu dreptul intern-. Atitudinea lui Roibu l-a determinat pe liberalul Nicolae Vlad Popa sa se solidarizeze cu colegii sai peremisti: -Domnii de la Strasbourg n-au simtit pe propria piele ce inseamna inchisorile comuniste-. In final, ambele amendamente formulate de senatorii PRM au picat -cu un scor la limita: patru la cinci-.
Subiectul referitor la regimul comunist a fost reluat de Ionel Alexandru, care a cerut exceptarea din textul articolului doi, referitor la persoanele vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, a celor condamnati de instantele comuniste in perioada 1946-1964. Amendamentul lui Alexandru continea o referire implicita la cazul maresalului Antonescu, fiind, din start, sortit respingerii de catre majoritatea PSD-ista. Senatorii social-democrati au avut, insa, parte de o surpriza tocmai din partea colegului lor de partid, Adrian Paunescu, care a cerut rejudecarea cazurilor decise de instante nelegitime, insa nici acest amendament nu a avut sorti de izbanda.
Holocaustul a obtinut o definitie juridica
-Juristii- Senatului au reusit, in cele din urma, dupa o dezbatere furtunoasa, sa-si descopere un punct de vedere comun, in ceea ce priveste definirea Holocaustului. In urma unui -brainstorming- ad-hoc, Comisia a decis sa completeze ordonanta emisa de Guvern cu un nou alineat, conform caruia -Holocaustul reprezinta exterminarea sistematica, in masa, a populatiei evreiesti din Europa, organizata de autoritatile naziste in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial-.