Romania este tara paradoxurilor. Acest lucru este demonstrat si de Barometrul de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate Deschisa pe luna iunie, realizat cu ajutorul IMAS, pe un esantion de 2.212 persoane. Potrivit datelor din sondaj, 87% din populatia adulta a Romaniei considera ca, in comparatie cu ultimii cinci ani ai lui Ceausescu, coruptia a crescut in tara noastra, iar in anii guvernarii lui Adrian Nastase acest fenomen a crescut ingrijorator. Cu toate acestea, daca duminica ar fi alegeri, 55% dintre romani ar paria din nou pe PSD, iar Ion Iliescu ar putea ocupa un nou mandat la Cotroceni, daca i-ar permite Constitutia, intrucat este dorit de 41% dintre cetateni. Procentele mari ale PSD, datorate in buna parte si lipsei de alternativa politica, sunt urmate, la o cota ingrijoratoare, 17%, de cele ale PRM, partid care castiga constant in urma sporirii numarului de nemultumiti din tara. De altfel, nici liderul PRM, C.V. Tudor, nu sta rau in datele Baromentrului, care-l plaseaza pe locul doi in cursa pentru prezidentiale, cu 18%, cu un procent avans fata de premierul Adrian Nastase.
Datele furnizate de Barometru aduc in atentie si opinia cetatenilor fata de modificarea Constitutiei, subiect de maxima actualitate politica in aceasta vara. Mult mai realisti decat politicienii care -trudesc- la modificarea legii fundamentale, 60% dintre cetateni opteaza pentru votul uninominal, pentru ca s-au saturat de vostul pe liste. In acest context, semnificativ este si faptul ca 72% dintre cei intervievati nu au stiut sa spuna numele unui parlamentar. De asemenea, 84% dintre romani considera ca numarul parlamentarilor este mult prea mare, motiv pentru care 46% dintre cetateni si-ar dori un Parlament unicameral in Romania. Importanta este, de asemenea, viziunea cetatenilor cu privire la prerogativele presedintelui, majoritatea sustinand sporirea acestora si alegerea locatarului de la Cotroceni direct de catre popor.
Iliescu si PSD conduc detasat
Conservatorismul romanilor in materie politica tinde sa devina proverbial. La 12 ani de la evenimentele din decembrie 1989, 41% dintre romani cred ca Ion Iliescu este cel mai bun pentru functia de presedinte, in conditiile in care Constitutia nu-i mai permite nici un mandat la Cotroceni. Potrivit directorului IMAS, Mircea Kivu, experienta sondajelor anterioare demonstreaza ca 60% din voturile lui Iliescu se indreapta spre succesorul sau la carma social-democratiei, Adrian Nastase. Barometrul de opinie publica il situeaza pe actualul premier abia pe locul trei in preferintele electoratului pentru Presedintie, cu 17%, locul doi revenind -justitiarului- CV Tudor, cu 18%. Primarul Capitalei, Traian Basescu, se afla tocmai pe locul patru, cu 13%, iar Theodor Stolojan, marea speranta a liberalilor, abia strange 3% din optiuni. Comparand cu barometrele anterioare, se remarca o crestere spectaculoasa a liderului PRM, coroborata cu o scadere constanta a procentelor reprezentantilor PSD. Proportia este pastrata si la capitolul incredere in personalitati politice, unde Barometrul s-a limitat doar la presedintii de partide. Astfel, in acest clasament Nastase ocupa locul intai, cu 47%, urmat indeaproape de Iliescu, 43%, Traian Basescu, 35%, si CV Tudor, 19%. Pe ultimele locuri se situeaza, la egalitate de procente, Marko Bela si Dan Voiculescu, cu cate 7%.
In ceea ce priveste votul pentru partide, Barometrul inregistreaza victoria absoluta a PSD, care ar obtine, in cazul unor alegeri imediate, 55% din voturi, o proportie mult mai mare decat cea prezentata in sondajele CURS sau Metro Media. Conform declaratiilor lui Cristian Parvulescu, votul mare pentru PSD se datoreaza utilizarii tehnicii votului deschis, o mare parte a intervievatilor declarand ca voteaza pentru partidul lui Iliescu, asimilat ulterior de PSD. De asemenea, cota mare a PSD este explicata si prin lipsa unei alternative reale la actuala putere. Ingrijorator este faptul ca PSD este urmat de PRM, cu 17%, si de PD, cu 12%. Liberalii, gratie scandalurilor interne din ultima vreme, au ajuns la 5%, procent pe care-l inregistreaza si UDMR. Dintre partidele neparlamentare, taranistii continua sa se lupte cu cele doua procente, prezent si in sondajele CURS si Metro Media.
Coruptia, mai mare ca pe vremea lui Ceausescu
Desi pare aproape incredibil, rezultatele Barometrului de opinie arata ca 87% din populatia adulta considera ca, prin comparatie cu ultimii cinci ani ai regimului Ceausescu, coruptia a crescut in Romania. Mai mult, performantele Guvernului Nastase in lupta cu coruptia sunt o sursa de nemultumire pentru 90% din populatie. Astfel, 58% dintre romani sustin ca de la instaurarea guvernarii PSD, in urma cu aproape doi ani, coruptia a crescut, iar 32% cred ca acest fenomen s-a mentinut la limitele din 2000. Masurile anticoruptie popularizate de catre Palatul Victoria par de asemenea sa nu fi avut ecou in randul cetatenilor, care le considera ineficiente. Potrivit datelor Barometrului, 29% dintre romani cred ca anul viitor coruptia va creste, iar 40% considera ca va ramane la aceleasi cote.
Cauzele coruptiei sunt percepute diferit de locuitorii de la sat si de cei din mediul urban. Orasenii explica nivelul ridicat al coruptiei printr-o combinatie de legi proaste , birocratie excesiva si sefi incompetenti pusi in functie pe criterii politice, iar locuitorii din mediul rural considera coruptia un amestec intre dorinta unora de imbogatire peste noapte si salariile mici ale functionarilor publici.
La nivel de legislatie, 90% dintre cetateni cred ca legile nu sunt bine aplicate, iar 92% cred ca ele nu sunt respectate, fapt ce demonstreaza, in opinia lor, nivelul ridicat al coruptiei.
Romanii vor in Europa
Barometrul de opinie demonstreaza o data in plus apetitul romanilor pentru integrarea in UE. In caz de referendum pe aceasta tema, 76% dintre romani s-au declarat favorabili integrarii, in timp ce doar 4% s-ar opune categoric acestui proces. De asemenea, in comparatie cu anul trecut, cetatenii par mult mai bine informati in legatura cu aderarea Romaniei. Astfel, potrivit datelor sondajului, 86% au auzit de cererea tarii noastre privind integrarea in UE, iar 64% considera ca acest demers este pozitiv pentru Romania. Chiar daca doresc integrarea, 44% dintre romani cred ca tara noastra este pregatita doar partial pentru acest proces, in timp ce 28% cred ca Romania nu si-a facut inca temele la aderare. Cu toate acestea, aproape 75% dintre cetateni sustin ca actualii lideri ai Romaniei fac tot ce este necesar pentru integrarea tarii in Europa, procentul scepticilor fiind destul de scazut. Principalele atuuri ale cetatenilor, in cazul aderarii, sunt, conform datelor Barometrului, cresterea numarului strainilor veniti in concediu la noi, cresterea veniturilor populatiei si, nu in ultimul rand, sporirea sanselor pentru gasirea unui loc de munca in afara tarii.
Cetatenii cred intr-un presedinte puternic
Revizuirea Constitutiei ii intereseaza pe cetateni in mare masura, majoritatea fiind deja conectata la dezbaterile politice si civice pe aceasta tema. Dintre subiecti, 65% cred ca este necesara aceasta modificare, fata de numai 23%, restul de 12% neavand vreo opinie pe aceasta tema. In preferintele cetatenilor, forma de guvernamant republicana este tot pe pozitia intai, cu 77%, iar monarhia abia de obtine 10 procente. In viziunea electoratului, primul om in stat ar trebui sa aiba mai multa putere (52%) decat Parlamentul (22%) si primul-ministru (12%). Alegerea sefului statului prin vot direct de catre cetateni este solutia optima (93% din subiecti), si nu de catre Parlament (3%). Ponderea celor care considera ca nu ar trebui modificata Constitutia astfel incat un presedinte sa poata fi ales de mai mult de doua ori este destul de mare, respectiv 64%, fata de cea care militeaza pentru marirea numarului de mandate prezidentiale – 25%. Daca revizuirea s-ar face dupa vointa poporului, modificarea Constitutiei ar da posibilitatea sefului statului sa poata dizolva Parlamentul fie numai in anumite situatii precizate in legea fundamentala (47%), fie oricand crede el de cuviinta (16%). Primului-ministru nu i se va da deloc aceasta putere (47%). Tot presedintele ar putea demite Guvernul in urma unei situatii dificile (47%), la mare distanta de Parlament, cu numai 33%. In contrapartida, 54% ar dori ca primul-ministru sa fie ales direct de catre cetateni, 23% de catre Parlament si 16% de catre presedinte. In proportie de 76%, cetatenii ar dori ca presedintele sa poata chema poporul la referendum asupra unor legi importante.
Parlament unicameral si vot uninominal
In procente sensibil egale, 46% la 40%, persoanele chestionate au optat pentru un Parlament unicameral si, respectiv, format din doua Camere legislative. In privinta numarului parlamentarilor, lucrurile se schimba radical: 84% sustin ca numarul acestora este prea mare, 8% ca sunt atatia alesi cat trebuie si doar un procent ca senatorii si deputatii ar trebui sa fie mai multi. Desi politicienii evita in permanenta subiectul votului uninominal, cetatenii s-au saturat sa voteze pe liste de partid. Drept urmare, ei doresc sa voteze o singura persoana pentru un partid (60%), iar 29% opteaza pentru sistemul actual pe liste. In acelasi timp, 73 de procente considera ca imunitatea parlamentarilor ar trebui limitata doar la declaratiile si activitatea acestora in forul legislativ. In plus, 43% opteaza pentru existenta a numai doua partide, unul la putere si unul in opozitie, 35% sustin ca este mai bine in prezent cu mai multe formatiuni politice si doar 15% au nostalgia partidului unic. Cand vine vorba despre bani, cetatenii nu vor ca partidelor sa li se dea bani ca sa functioneze (67%), ei considerand ca acestea ar trebui sa faca rost de bani doar din donatii de la firme sau persoane private (28%), de la bugetul statului (33%) ori de la ambele (35%). Intrebati daca partidele declara toti banii pe care ii primesc ca donatii, 45% au raspuns ca nici un partid nu face acest lucru si, daca locurile pe listele electorale pentru Parlament, consiliul judetean sau consiliul local sunt cumparate de catre cei cu bani, 47% sustin aceasta teorie. Dintre cei chestionati, 38% cred ca este putin probabil ca sa existe alegeri anticipate, fata de 28% (deloc probabil) si 8% (foarte probabil). Interesant este ca 72% nu stiu numele unui parlamentar, dar in proportie de 49% cunosc numele unui consilier din localitatea respectiva.
