Deși nu a dorit să comenteze la cald declarațiile președintelui Băsescu, cel care a spus recent că Regele Mihai a fost slugă la ruși prin actul de trădare de la 23 august 1944, Casa Regală nu a vrut să rămånă datoare și l-a scos la înaintare pe prințul consort Radu Duda să joace rolul de apărător al onoarei acestei instituții. Un rol poate prea mare pentru un actor mediocru, a cărui cea mai importantă partitură a fost interpretarea lui Gigi Stamatescu, ofițerul și iubitul Mizei, în piesa de teatru „Titanic Vals“. O pălărie prea mare pentru Duda, un actoraș cu origini modeste care ține cu orice preț să-și facă o transfuzie de sånge albastru, motiv pentru care se recomandă chiar și foștilor colegi cu titulatura de „le mari de la princesse“, titulatură prezentă și în pașaportul său pånă în 2007. Concret, såmbătă seara, prințișorul a ieșit pe sticlă la Realitatea TV să dea poporului o lecție de constituționalitate, dar mai ales de democrație. Valori pe care tocmai socrul său, Mihai I, le preda pe måini roșii după actul de tristă amintire de acum 67 de ani.
Radu Duda a caracterizat drept etatistă prestația președintelui Traian Băsescu la Cotroceni, adăugând că acest proces nu se face în concordanță cu legea supremă. „Cred că esențialmente răspunsul este unul singur și el privește ambele instituții: și Casa regală, și Administrația prezidențială. Actuala performanță de tip statal de la Cotroceni, care durează din 2005, este orice înafară de performanță de tip statal. Este una eminamente politică, de foarte multe ori în disprețul abrupt al constituționalismului și al eticii. România este un orfelinat, pentru că așa cum n-are copilul orfan părinte, n-are ea, țara, instituții“, a afirmat Duda, referindu-se la acuzațiile aduse cu puțin timp în urmă de către președintele Traian Băsescu regelui Mihai.
Supărat din cauza închiderii robinetului cu bani
Întrebat dacă vrea să spună că președintele Băsescu nu respectă Constituția, Radu Duda a răspuns: „Conform cu Constituția României, cu ce spune ea în capitolul 3, legat de președinte, de șase ani nu avem o astfel de persoană. Nu există cineva care să facă acel tip de reprezentare“. Acesta nu și-a putut stăpâni frustrarea nici față de faptul că actuala guvernare a tăiat în timp de criză fondul de 500.000 de euro pe care familia regală îi avea la dispoziție încă de vremea lui Tăriceanu pentru a face deplasări în lume sub pretextul promovării imaginii țării noastre. „O face regele în mod privat, pentru că de trei ani de zile își plătește vizitele externe cu banii proprii“, s-a înfoiat Răducu. Despre milioanele de euro cheltuite deja de familia regală din taxele și impozitele noastre, nicio vorbă, că deh, doar ne-au făcut o onoare plimbându-se pe banii noștri.
Cum a încercat Casa Regală să obțină 30 milioane de euro total neconstituțional
Totuși, mai frapant este modul în care Duda face recurs la constituționalitate. Când a fost vorba de redobândiri averilor, Casa Regală a făcut abstracție de prevederile legii încercând tot felul de artificii care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu legea. Potrivit Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie, de regula în natură, în condițiile prezentei legi. Guvernul Năstase a propus, prin proiectul de lege promovat în octombrie 2004, plata unei despăgubiri bănești în suma de 30 milioane de euro către fostul rege Mihai I, pentru imobile nerestituite acestuia, aparținând Domeniului Peleș, precum și pentru bunurile din dotarea acestora. Bunurile respective se află în administrarea Ministerului Culturii și a Regiei Autonome pentru Administrarea și Patrimoniului Protocolului de Stat. Acest proiect de lege a fost rezultatul unui compromis între fosta putere și Casa Regală, după ce fostul Iliescu a inițiat „reconcilierea“ cu fostul suveran pe care nu avusese nicio jenă în 1990 să-l alunge de pe Aeroportul Otopeni. Probabil cele 30 milioane de euro oferite de Năstase erau prețul corect pentru ca Regele Mihai și familia sa să dea uitării umilința din 1990. Din păcate pentru ei, în noiembrie 2005 Curtea Constituțională a considerat neconstituțională legea de compensare a familiei regale, motiv pentru care aceasta a apelat ca orice român la justiție. Prin urmare, când vine vorba de respectarea Constituției oricine ne poate da lecții, dacă se pricepe, mai puțin Radu Duda, cel care era primul la masa neconstituționalității dacă pe aceasta se aflau câteva milioane de euro.
Securist regal
Nici la capitolul probitate morală Radu Duda nu stă mai bine. Unele guri rele spun că acesta ar fi fost racolat de fosta Securitate și avea ca misiune infiltrarea Casei Regale. În mai multe interviuri din presa centrală, Radu Duda a negat acuzațiile privind eventualele sale legături cu Securitatea: „Eu nu am colaborat cu Securitatea. (…) în 1986 (…) s-a încercat racolarea mea. Am refuzat politicos și de atunci nu am mai fost contactat“. În 1989, numele lui Radu a fost găsit pe o listă cu mai multe de 1.000 de oameni, „persoane de sprijin“ ai Securității. Într-un alt interviu, Radu a explicat că în 1986, Securitatea i-a cerut să colaboreze datorită carierei sale de succes ca actor: „toți cei care reprezentau ceva știau că există acest risc“ de a fi chemat de către Securitate pentru a deveni informator. De asemenea, el a precizat că urma să plece într-un turneu în Israel și de aceea Securitatea se ținea de capul său. Ce-i drept, turneul l-a impresionat atât de mult, încât în cartea pe care a scris-o ulterior a amețit de tot datele, relatând cum s-a plimbat prin locurile unde s-a născut Isus, la Nazaret. Ce-i drept, Isus a trăit și la Nazaret, dar de născut s-a născut în ieslea din Bethleem. Prea multe date pentru un actor care și-a atins punctul maxim al carierei în rolul lui Gigi Stamatescu, amantul Mizei.
Duda – colonel după modelul domnul Goe
Totodată este fulminantă ascensiunea sa militară de la subofițer, grad dobândit după terminarea stagiului militar regulat, la gradul de colonel în rezervă pe care îl are în prezent. „Colonel de paie“, Radu Duda a avansat în fiecare an, „grație“ câtorva școli militare pe care le-a făcut în cadrul unor stagii scurte și care l-au propulsat în vârful ierarhiei militare. Probabil Duda a folosit pentru această ascensiune metoda parafată de domnul Goe care vrând să fie „marinel“, pe loc l-a făcut mamițica „marinel“. Ascensiunea militară a prințului Radu a început în 2002, pe vremea lui Adrian Năstase, care l-a numit reprezentant special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare și Dezvoltare Durabilă. Un loc călduț, mai mult un cadou în planul de reconciliere a lui Ilici cu Casa Regală. În același an, prințul a absolvit Colegiul Național de Apărare și a fost avansat de la gradul de locotenent-major în rezervă la cel de căpitan în rezervă. În 2003, Radu a absolvit încă un curs din domeniul militar, respectiv programul Senior Executive de la George C. Marshall Center din Germania. Diploma i-a adus încă o tresă, cea de maior în rezervă. În 2004, acesta a urmat cursul National and International Security for Senior Executives, la Kennedy School of Government de la Universitatea Harvard, iar după absolvire a devenit locotenent-colonel în rezervă. Pentru ca la finalul acestei „excepționale“ cariere militare, în vara anului 2005, prințul Radu Duda să fie din nou avansat la gradul de colonel, fapt ce a marcat și trecerea sa în rândul cadrelor active militare. Oameni de astfel de factură ajung să ne dea astăzi lecții de morală, prin vorbe meșteșugite, pline de arivism. Practic nu e aproape nicio diferență între Radu Duda – actorașul de mâna a doua care ne dă astăzi lecții de morală și democrație după ce a ajuns în poziția pe care o ocupă doar pentru că este „le mari de la princesse“ – și Moni Columbeanu, minora care s-a cocoțat pe umerii lui Iri, a ajuns în vârful piramidei sociale și acum ne oferă generoasă lecții despre familie și creșterea copiilor. Poate doar de preț…
Mihaela Dobrescu
Nicolae Bucur