Desi exista de un an si jumatate, Autoritatea Nationala pentru Securitate a inceput sa iasa din anonimat abia acum, o data cu intensificarea eforturilor de aderare la NATO. Importanta institutiei in procesul de aderare, precum si concentrarea la nivelul ANS a tuturor structurilor informative din tara cresc brusc interesul pentru subordonarea Autoritatii unor centre de putere de la Bucuresti. Chiar daca exista o hotarare de Guvern care sustine clar ca aceasta institutie -se infiinteaza temporar la nivelul Ministerului de Externe, pe perioada procesului de aderare la NATO, si se constituie ca o structura separata, cu putere proprie de decizie-, exista voci in societatea romaneasca ce sustin trecerea ANS in subordinea directa a primului-ministru. O data realizat acest pas, premierul Adrian Nastase si-ar vedea implinit un vis mai vechi, acela de a coordona toate serviciile de informatii, grupate de data aceasta sub umbrela moderna a ANS. Aceasta situatie poate duce la redeschiderea frontului de lupta cu Palatul Cotroceni pe taramul serviciilor de informatii, deoarece, in acest moment, potrivit Constitutiei, toate aceste institutii raspund prezent in fata CSAT, organism subordonat direct presedintelui Ion Iliescu. De altfel, in forma actuala stabilita prin hotarare de Guvern, presedintele ANS raporteaza periodic tot CSAT. Prin urmare, pentru a-si putea pune in practica planul de subordonare a serviciilor prin intermediul ANS, Executivul trebuie, in primul rand, sa modifice cadrul legislativ care sta la baza infiintarii Autoritatii. Ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, a anuntat ca exista deja o preocupare in acest sens la nivelul Guvernului, subliniind insa ca modificarea hotararii de infiintare a ANS nu este problema ministerului pe care il conduce.
ANS, constituita ca o comunitate de informatii
Autoritatea Nationala de Securitate a fost constituita prin HG in toamna lui 2000, ca un soi de comunitate de informatii, in care serviciile se intalnesc si colaboreaza pentru a proteja informatiile clasificate ale NATO. Conform documentului in cauza, deciziile la nivelul ANS sunt luate de catre Consiliul de Coordonare, alcatuit, pe langa presedintele Autoritatii, din directorii generali adjuncti de la SRI si SIE si directorul general al Directiei Generale de Informatii a Armatei. Presedintele institutiei, secretarul de stat din Ministerul de Externe, care conduce Comisia Interdepartamentala pentru integrarea in NATO, prezideaza de asemenea si intalnirile Consiliului de Coordonare, care controleaza practic activitatea ANS, deciziile fiind luate numai prin consens. Grupul Consultativ, constituit din reprezentanti ai Ministerului de Interne, SPP si STS, se intruneste la cererea Consiliului, rolul sau fiind, asa cum apare si la nivelul titulaturii, pur consultativ. In sfarsit, cea de-a treia componenta a ANS, cea executiva, este Secretariatul Tehnic, alcatuit, potrivit HG, din experti de la MAE, SRI, SIE si DGIA. Seful acestei structuri este un reprezentant al SRI, iar banii pentru plata expertilor provin de la institutiile reprezentante la nivelul Consiliului de Coordonare.
Puterea Autoritatii creste o data cu interesul NATO pentru Romania
Chiar daca ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, declara zilele trecute ca ANS nu are nici o putere pe plan intern, ci doar asigura interfata cu NATO, sporirea interesului pentru Romania in planurile de extindere ale Aliantei va duce inevitabil si la cresterea competentelor acestui organism. Constienti de aceasta situatie, guvernantii romani s-au grabit sa adopte doua proiecte de hotarari privind standardele nationale de securitate pentru informatiile NATO si autoritatiile din domeniul INFOSEC (informatii pe suport electronic). Pentru a putea fi publicate in -Monitorul Oficial- si puse in aplicare, hotararile de Guvern asteapta ca Parlamenul sa adopte atat de contestata Lege a informatiilor clasificate. Criteriile stabilite de Guvernul roman pentru persoanele care au acces la informatiile clasificate de tip NATO au fost inspirate, conform expertilor romani, din modelul oferit de tarile membre. La capitolul vulnerabilitati sunt precizate, in HG, tulburarile de comportament, alcoolul si, nu in ultimul rand, discrepanta dintre venituri si nivelul de trai. Specialistii ANS considera ca, pe masura avansarii negocierilor de aderare, e posibil ca aceste criterii sa fie improspatate, intrucat, fiind vorba de informatii NATO, liderii Aliantei tin foarte mult la securitatea informatiilor lor. Autoritatea nu dispune de instrumente de verificare a persoanelor care umbla cu informatii clasificate NATO, aceasta sarcina revenind serviciilor aflate in structura ANS, care pot face si cercetari incrucisate in cazul in care exista persoane cu un trecut neclar. Pana in prezent, au fost verificate aproximativ 3.000 de persoane, existand, conform informatiilor noastre, si situatii in care s-a refuzat acordarea asa-numitului -security clearence-, un document care garanteaza accesul la informatiile clasificate ale Aliantei.
