Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Răzvan Horațiu Radu, a declarat ieri că România a avut anul trecut o activitate foarte bună în ceea ce privește responsabilitățile care decurg din Tratatul UE, însă a criticat faptul că o serie de instanțe naționale nu au înțeles rolul CJUE iar cererile lor au fost respinse, ca inadmisibile. "Dacă este să vorbim de bilanțul activității de reprezentare de anul trecut în fața CE și a CJUE fie în proceduri de infringement, fie că este vorba de proceduri preliminare, aș putea face o afirmație, fără a greși, că suntem pe o poziție fruntașă și pe o poziție foarte bună. În primul rând, am reușit să avem o activitate de prevenție foarte bună. (…) Am avut un an foarte bun, am avut cinci ani foarte buni, până la urmă, în fața UE din punct de vedere al responsabilității noastre în fața obligațiilor ce decurg din Tratat. Nu am avut până acum la Curtea Justiție decât o singură acțiune pentru încălcarea tratatelor – care se referea la implementarea Directivei Habitate. Acea acțiune de altfel a și fost câștigată", a spus Răzvan Horațiu Radu, la reuniunea trimestrială a grupului de lucru contencios al UE, care se desfășoară la București. El a precizat că, în prezent, România nu are nicio cauză pe rolul CJUE pentru încălcarea Tratatului UE. Agentul guvernamental pentru CJUE a arată că în 2011 a gestionat 105 acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor sau pentru încălcarea Tratatului de către România, din care 104 au fost în fază precontencioasă și una în fază contencioasă, cea legată de implementarea Directivei Habitate, care a fost declarată inadmisibilă. Dintre aceste acțiuni, el a precizat că 52 au fost declanșate în intervalul 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2010 iar restul în 2011. Răzvan Horațiu Radu a adăugat că 56 de acțiuni au fost clasate. "Nu am fi reușit să le clasăm dacă nu am fi oferit Comisiei argumente convingătoare", a susținut agentul guvernamental. El a mai arătat că prezent România gestionează 48 de acțiuni în fază precontencioasă, din care 23 privesc fie incompatibilitatea normelor juridice naționale cu legislația europeană, fie cazuri de aplicare incorectă a dreptului UE, iar 25 de acțiuni sunt legate de neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a aquis-ului comunitar în materie. Agentul guvernamental a mai arătat că pe rolul Curții de Justiție și a Tribunalului UE mai există și alte acțiuni care au efect în ceea ce privește sistemul intern al României, dar care sunt ca urmare a unor cereri preliminarii adresate de țara noastră, de alte state membre sau ca urmare a unor acțiuni în anulare. "Avem zece cereri preliminare ale instanțelor naționale la Curtea de Justiție și Tribunalul UE. (…) Avem 11 cauze de cereri preliminare în care Curtea s-a pronunțat. (…) Avem patru cauze unde suntem intervenienți, în sens larg, mai ales la cererea MAI și MJ. Mai avem pe rolul Curții și două acțiuni în anulare, care deocamdată sunt suspendate și în care România are calitatea de reclamant. Spețe în contradictoriu cu CE și vizează anularea unei decizii a CE privind Planul național de alocare a certificatelor de emisii cu efect de seră", a spus el. Răzvan Horațiu Radu a subliniat că unele instanțe naționale au înțeles rolul CJUE, însă există și instanțe care solicită Curții o serie de răspunsuri privind dreptul intern.
Ramona Feraru
