Guvernul a decis ieri sa lase la dospit pentru cel putin o saptamana proiectul de lege care reglementeaza conflictele de interese ale demnitarilor si care prevede infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, institutie menita sa vegheze la onorabilitatea averilor demnitarilor. Intentia, notabila de alfel, este rodul presiunilor facute de oficialii europeni in vederea impulsionarii luptei anticoruptie la nivelul demnitarilor.
Proiectul in cauza, parcurs ieri de ministri intr-o prima lectura, a fost deja disecat de organizatiile civice, care au scos la iveala numeroase hibe de fond.
Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), condusa de Renate Weber, fost consilier prezidential, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Transparency International (TI) apreciaza, intr-un comunicat comun, ca proiectul de lege elaborat de Ministerul Justitiei si publicat pe site-ul institutiei ar putea avea consecinte negative -grave-, incalcand drepturile omului si ducand la ineficienta luptei anticoruptie.
-S-a discutat despre posibilitatea ca guvernul sa isi angajeze raspunderea pentru acest proiect. Consideram ca ar fi o uriasa greseala, avand in vedere carentele grave ale proiectului. Precizam ca organizatiile semnatare sustin fara rezerve politicile publice eficiente de prevenire si combatere a coruptiei, precum si reforma sistemului judiciar, atunci cand acestea sunt coerente si prezinta suficiente argumente de eficacitate-, se arata in documentul in cauza.
Regres
Cele trei ONG-uri sustin ca actualul proiect reprezinta un regres fata de proiectul de lege adoptat inca din 2004 de Camera Deputatilor si care se afla de mai bine de un an in Senat. Semnatarii comunicatului sustin ca, in actualul proiect al MJ, conflictele de interese sunt ca si anulate ca sanctiune administrativa, in schimb facandu-se trimitere la incriminarea penala, care este generala. Numai in cazul in care procurorii vor dispune neinceperea urmaririi penale, Agentia Nationala de Integritate va avea dreptul sa reia cercetarea administrativa pentru -restul- formelor de conflict de interese, nefiind clar in ce anume va consta acest -rest-.
Magistratii, incriminati pentru -legaturi de afectiune-
Semnatarii arata ca, in ceea ce-i priveste pe magistrati, sunt incriminate -legaturile de stransa afectiune- sau -legaturile de puternica afectiune- fara sa se precizeze care este instrumentul de evaluare a acestei stari de drept, -cu consecinte foarte grave asupra carierei judecatorilor-.
Organizatiile semnatare amintesc si de sanctionarea faptei de a -nu justifica in mod rezonabil- diferenta dintre bunurile detinute si cele care puteau fi dobandite din venituri legal realizate, mentionand ca nu sunt precizate criteriile dupa care se va aprecia -rezonabilitatea- justificarii.
In aceeasi categorie, a fomularilor vagi si care vor putea fi interpretate abuziv, se incadreaza, in opinia lor, si prevederile referitoare la -cheltuielile familiei in functie de standardul de viata-, fara a exista insa vreo mentiune referitoare la criteriile de apreciere a standardului de viata. Controlul averilor se fondeaza pe notiunea de -nejustificat-, desi termenul nu este explicat, lucru absolut necesar in conditiile in care articolului 44 (alineatul 8) din Constitutie instituie prezumtia dobandirii licite, se mai arata in comunicat.
Se incalca drepturile omului
In plus, ei precizeaza ca exista mai multe prevederi care constituie incalcari grave ale dreptului la aparare al persoanei. Astfel, in loc sa se prevada -obligatia- inspectorului ANI de a aduce la cunostinta persoanei controlate actele dosarului si -dreptul- acesteia de a fi asistata de avocat, cu sanctionarea inspectorului care nu respecta aceasta obligatie, proiectul aminteste doar posibilitatea de a lua cunostinta de dosarul intocmit si asistenta avocatiala.
Alt aspect, considerat si mai grav de cei care critica proiectul, se refera la faptul ca actele intocmite in cursul cercetarii prealabile pot constitui mijloace de proba, desi pe parcursul cercetarii prealabile persoana nu are posibilitatea sa se apere, nefiind nici macar citata. Persoana care ataca in tribunal decizia ANI si care este nemultumita de hotararea instantei de fond nu are, practic, posibilitatea de a face un recurs motivat, pentru ca termenul de cinci zile, prevazut pentru redactarea hotararii, coincide cu cel al declararii recursului si nicio alta dispozitie nu precizeaza vreun alt termen de depunere a motivelor de recurs.
Averile, date cu inalbitori
Faptul ca in articolul 18, alineatul 2 se prevede ca nu pot fi supuse controlului bunurile dobandite anterior intrarii in vigoare a Legii 161/2003, iar in alineatul 1 se prevede ca cercetarea se face pentru diferentele acumulate in cadrul unui mandat, deci primele averi care se vor verifica sunt pe mandatul 2004-2008, este considerat -un alt element de maxima gravitate-, intrucat aceste prevederi pot constitui premise serioase pentru albirea averilor.
