Reorganizarea regiunilor de dezvoltare, -operatiune- pe care Romania trebuie sa o puna in practica pana in luna iunie a acestui an, dupa cum sustin inalti oficiali din cadrul Ministerului Integrarii Europene, poate readuce in discutie si poate chiar solutiona favorabil dorinta de autonomie a minoritatii maghiare din Romania. Pentru ca au o populatie mai mare decat normativele europene, doua regiuni de dezvoltare – Regiunea 1 – Nord-Est si Regiunea 3 – Sud – urmeaza sa fie practic -redesenate-, ceea ce va implica si o reorganizare la nivelul regiunilor invecinate, printre care si Regiunea 7, alcatuita din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Analizand aceasta situatie, sustinerea de care se bucura acest proiect din partea lui Istvan Csutak, secretar de stat pentru dezvoltare regionala din Ministerul Intergrarii Europene, apare ca una absolut fireasca. Aceasta sustinere, dublata de faptul ca membri ai UDMR responsabili pentru politica regionala au avut discutii in urma cu doua zile la Luxemburg cu oficialii europeni tocmai pe aceasta tema, genereaza interpretari conform carora reprezentantii maghiarilor din Romania ar dori sa faca prin aceasta reorganizare inca un pas spre declararea autonomiei regiunii locuite de aceasta minoritate.
Reprezentanti ai Consiliului Regional din Regiunea 1 Nord-Est ne-au declarat insa ca seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a atras atentia ca o astfel de -redesenare- a regiunilor de dezvoltare a Romaniei nu poate fi pusa in practica decat abia dupa momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.
Doua dintre cele opt regiuni de dezvoltare in care este impartita Romania, Regiunea 1 Nord-Est si Regiunea 3 – Sud, au un numar de locuitori mai mare decat normativele stabilite de Eurostat. Secretarul de stat pentru dezvoltare regionala din cadrul Ministerului Integrarii, Istvan Csutak, sustine ca macar aceste doua regiuni trebuie reorganizate pana la sfarsitul acestui an, Romania urmand sa puna la dispozitia forurilor europene o -schema- a noilor regiuni pana in luna iunie. Declaratiile oficialului din cadrul MIE au fost dublate si de prezenta la Luxemburg, la inceputul acestei saptamani, a unei delegatii a UDMR, formata din responsabilii pentru politica regionala, care au semnalat in cadrul unei intalniri cu oficialii europeni faptul ca, desi Institutul National de Statistica de la Bucuresti a fost instiintat de Bruxelles asupra problemelor legate de organizarea necorespunzatoare a regiunilor, autoritatile romane nu au luat nici o masura.
De ce suscita un asemenea interes o posibila reorganizare a unora dintre cele opt regiuni de dezvoltare a Romaniei la nivelul UDMR? E o intrebare fireasca, iar raspunsul poate fi dat prin modul in care vor fi reorganizate aceste regiuni. In contextul in care, pentru a redesena harta celor doua regiuni -suprapopulate-, e nevoie de a modifica si -conturul- unor regiuni invecinate, iar una dintre acestea este Regiunea 7 – in componenta careia intra judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu – aceasta reorganizare poate fi considerata o manevra la indemana maghiarilor pentru obtinerea autonomiei zonei in care este populatie majoritara.
-Reorganizarea celor doua regiuni nu este un secret. Mai mult, exista si initiative in acest sens, dar si o cerinta a institutiilor europene. Prin regulamentul 1059/2003, sunt stabilite niste clasificari foarte clare pentru unitatile teritoriale pentru statistica (NUTS), care prevad ca regiunile de genul celor din Romania nu pot avea decat intre 800.000 si trei milioane de locuitori-, explica Istvan Csutak.
Necesitatea reorganizarii regiunilor a fost semnalata de catre Comisia Europeana guvernului roman, care s-a angajat, inclusiv prin programul sau, sa reanalizeze problema regiunilor de dezvoltare, precizeaza secretarul de stat.
Trebuie mentionat ca Regiunea 1 Nord-Est, alcatuita din judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui, are o populatie totala de 3,8 milioane de locuitori, adica cea mai numeroasa dintre cele opt regiuni. La randul sau, Regiunea 3 – Sud, formata din judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Prahova, Teleorman si Ialomita, are 3,48 milioane de locuitori.
Inapoi la centralizare
-In aceasta problema, un cuvant greu de spus il au consiliile judetene, autoritatile locale, cele care vor fi, de fapt, beneficiarii fondurilor structurale. Se poarta de luni de zile discutii, dar cand si cum se va ajunge la un consens, e greu de spus-, recunoaste Istvan Csutak.
In ceea ce priveste interpretarile vizand autonomia etnica, secretarul de stat sustine ca acestea sunt doar speculatii si mai precizeaza faptul ca regiunile nu au rol administrativ. Istvan Csutak recunoaste insa ca pe langa discutiile pur tehnice, exista si o valenta politica a acestei reorganizari.
Parerile oficialului MIE nu sunt impartasite si de reprezentantii regiunilor.
Dan Vasile Constantin, presedinte al Consiliului Judetean Neamt, cel care a detinut sefia Consiliului Regional al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est pana pe 13 decembrie 2005, sustine ca oficialii europeni se opun acestei reorganizari.
-Protocoalele semnate de Romania specifica foarte clar ca nu se va face nici o reorganizare pana la momentul aderarii. Jonathan Scheele a intarit acest lucru, la ultima intalnire avuta cu noi. O modificare de acest gen ar genera modificari ale tuturor colaborarilor intre judete, ale strategiilor si planurilor de dezvoltare regionala-, ne-a declarat Constantin.
Acesta a mai mentionat ca exista numeroase semnale conform carora, Agentiile de Dezvoltare Regionala vor ramane cu un rol pur decorativ, in contextul in care gestionarea fondurilor structurale se intentioneaza a fi incredintata prin MIE unor agentii ce urmeaza a fi infiintate la nivelul prefecturilor. Cum se impaca insa aceste intentii ale actualului executiv cu faptul ca statele membre ale Uniunii Europene trateaza regionalizarea si determinarea regionala ca pe o tema-cheie, multe dintre componentele fondurilor structurale fiind destinate cresterii economice regionale si reducerii discrepantelor dintre regiuni.
