Despre revendicarile teritoriale ale Ungariei se poate spune ca ele au incetat sa existe dupa tentativa din martie 1990 de la Targu Mures. Dupa ce au realizat ca in Europa de azi nu au nici o sansa la ocuparea unor zone asupra carora nu au nici un drept, strategii de la Budapesta au reactivat unele planuri -de control-. S-a actionat dupa principiul -cereti pana nu vor mai avea ce sa va dea-, pentru ca in paralel sa-si intareasca influenta in zone strategice, pe care sa le -administreze- politic, economic, social si cultural, actionand sub paravanul unor amenintari cu fel de fel de autonomii administrative pe criterii etnice. Ultima mutare consta in infiintarea unui consiliu national al maghiarilor din Transilvania, organizatie extremista, constituita din exaltati, asa-zisii naivi care sustin autonomia Tinutului Secuiesc, desi chiar seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, declara ca o regionalizare pe criterii etnice nu este oportuna pentru Romania. Or, aceasta actiune fatisa confirma analizele specialistilor Centrului de Studii Strategice de Aparare si Securitate (CSSAS), care avertizau, cu mult timp in urma, ca acest revizionism zgomotos are rolul de a camufla altfel de obiective, ce tin de geostrategie, azi nemaiputandu-se vorbi de revendicarile teritoriale combatute de replicativii extremisti romani. Studiile CSSAS arata ca Romania se afla intr-o zona de interes prin trei mari culoare strategice, unul dintre ele urmand sa devina -drumul petrolului caucazian-. Insa, spun specialistii, nu numai spatiul este important, ci si compozitia etnica a populatiei si evenimentele.
Rolul strategic al Tinutului Secuiesc in spatiul central european
Analistii arata ca spatiul strategic al Dunarii Inferioare, Panoniei, Carpatilor si Balcanilor cuprinde in principal litoralul Marii Negre, de la gura Nistrului pana la sud de Burgas, spatiul dintre Nistru si Prut, Campia Dunarii si Podisul Moldovei, cu poarta Focsanilor, Carpatii cu Podisul Transilvaniei, Poarta Somesului si Poarta Muresului, Campia Tisei si Campia Panoniei, Muntii Balcani, Rodopi si Masivul Rila, Muntii Bosniei, coridoarele Drinei, Moraviei, Saviei si Dravei si pe cel al Vardarului. Din punct de vedere geografic, acest spatiu se afla in partea centrala a Europei si se prezinta ca un imens golf ce are in centru Carpatii cu gatuiturile de la Portile de Fier si de la Prislop, Huta Certeze, in zona Maramuresului Romanesc. Aceste directii operative debuseaza in Campia Tisei si in cea a Belgradului, Savei, Dravei si Panoniei, de unde se deschid alte directii spre si dinspre Europa Occidentala. Campia Panoniei si cea a Tisei se prezinta ca un spatiu favorabil oricarei desfasurari strategice, ca baza de plecare spre est si vest. Dinspre Campia Panoniei, spre exemplu, se deschid directiile: Budapesta, Viena, Petersburg (pe culoarul stratregic al Dunarii). Directii operative extrem de importante sunt considerate cele care patrund in Transilvania, prin Poarta Somesului si prin Poarta Muresului. Nu este de neglijat nici directia pe care o deschide Tisa, atat prin afluentul ei din spatiul Maramuresului Romanesc – Viseu, cat si varianta nordica, transcarpatica, prin Galitia Orientala, spre Nistru. Ar mai fi de adaugat ca, asa cum Tisa face legatura cu bretela moldoveneasca si, deci, cu culoarul strategic care se deschide din Galitia Orientala, pe la nord de Carpati si Alpi, si ajunge pana in Normandia, si cele doua directii care patrund in Transilvania, prin Poarta Somesului si prin cea a Muresului, deschid, prin Bazinul Bratocea, Predeal si Giuvala, Poarta Focsanilor si bretela Podisului Moldovei. Specialistii CSSAS spun ca intreaga valoare a culoarului strategic al Dunarii se rezuma la posibilitatea desfasurarii unor actiuni de mare amploare in acest spatiu al Dunarii Inferioare (intre Viena si Sulina), Carpatilor si Balcanilor. Or, in acest context geostrategic, Tinutul Secuiesc are rolul de nod, de baza, pentru directiile care se deschid prin Transilvania.
Riscurile de natura externa: baze subversive si agenturi de informatii
Directorul Centrului de Studii Strategice de Aparare si Securitate, generalul (r) Gheorghe Vaduva, intr-un eseu de geostrategie mentioneaza ca -din analiza factorilor de risc si a principalelor caracteristici ale situatiei din zona noastra de interes rezulta ca amenintarile sunt o realitate de care ar trebui sa tinem seama-. Mai mult, autorul a identificat aceste riscuri ca fiind de natura externa, interna si combinata. La capitolul -riscuri de natura externa- sunt enumerate, printre altele: contestarea sau tendinta de a se sugera revizuirea tratatelor prin care s-au stabilit actualele frontiere; controlul de catre unele puteri al zonelor de intrare in culoarele strategice; realizarea de baze subversive si de agenturi de informatii pe teritoriul romanesc sau o actiune intensa de dezinformare cu privire la realitatile din tara noastra si a raporturilor interetnice.
Riscuri de natura interna: actiuni separatiste, diversiuni
Pe plan intern, ca riscuri sunt identificate actiuni separatiste (fatise sau camuflate) ale unor grupuri sau minoritati nationale, indeosebi in zonele cu majoritate maghiara (Harghita, Covasna), dar si in alte zone; diversiuni din partea unor forte, organizatii sau asociatii interne potrivnice unitatii nationale a Romaniei; manifestari de mare amploare, sub pretextul unor nemultumiri sau cu alte prilejuri care pun in pericol siguranta nationala. In ceea ce priveste -riscurile de natura combinata-, sunt luate in considerare cele de introducere de armament, munitii si mijloace de propaganda antiromanesti, enclavizarea de catre unele forte sau grupuri interne a unor zone, cu sprijinul unor parteneri externi ostili Romaniei, organizarea de diversiuni si sabotaje cu sprijin exterior, punerea sub stapanirea unor forte externe ostile Romaniei a surselor si resurselor cu valoare strategica; alcatuirea in tara, cu sprijin din afara, a unor organizatii ostile Romaniei etc.
Specialistii spun ca unele dintre aceste amenintari pot fi directe, altele indirecte, unele au o actiune imediata, altele au bataie lunga sau permanente.
De asemenea, se precizeaza, plastic, ca -amenintarea se construieste precum o colonie de bacterii care ataca un organism pentru a-l distruge-. Poate ca o analiza a factorilor politici a acestor studii, prin compararea cu situatiile si evenimentele care s-au derulat sau sunt in curs de derulare in Romania ar ajuta la o imagine de ansamblu si ar putea determina luarea unor masuri in consecinta.
