Sefii de stat si de guvern ai celor 25 s-au intalnit ieri, la Bruxelles, cu ocazia summitului care marcheaza sfarsitul presedintiei austriece a UE. Aflati inca la Bucuresti, inainte de a porni spre orasul care a gazduieste Consiliul European de vara, presedintele Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu declarau ca doresc sa obtina confirmarea primirii Romaniei la 1 ianuarie 2007, indemnand statele membre, acolo unde este cazul, sa finalizeze in timp util procedurile de ratificare a Tratatului de aderare.
Doar cu o zi inainte, Romania a primit din partea legislativului comunitar un semnal incurajator: Parlamentul European a adoptat cu o larga majoritate o rezolutie prin care solicita statelor membre sa confirme, la summitul de la Bruxelles, angajamentul in favoarea unei aderari a Romaniei si Bulgariei in 2007, -daca sunt pregatite-. Celor doua state in curs de aderare li se solicita sa continue reformele din domeniul judiciar, sa intensifice lupta impotriva coruptiei, sa combata traficul de fiinte umane si sa depuna eforturi mai serioase in ce priveste incluziunea sociala a comunitatilor rome.
Pana unde?
Doua sunt temele de capatai pe care liderii statelor membre le abordeaza in cursul celor doua zile ale summitului: soarta Constitutiei europene si a extinderii. Fiecare dintre subiecte a provocat destul batai de cap oficialilor comunitari in ultima perioada si reuseste sa ii divizeze in tabere greu de conciliat.
Franta, Olanda si Austria sunt statele care militeaza insistent pentru franarea extinderii. La polul opus, Marea Britanie si mezinele Uniunii sustin ca, dimpotriva, procesul trebuie continuat.
Partizanii extinderii se tem mai ales de faptul ca sub pretextul unei -capacitati de absorbtie- limitate, UE ar putea refuza primirea unor noi membri. Ei mai atrag atentia asupra faptului ca eventualele candidate la aderare nu ar putea – nici daca si-ar dori – sa influenteze in vreun fel puterea Uniunii de a primi noi state.
Dincolo de aceste disensiuni, Romania, Bulgaria si Croatia asteapta de la acest summit indicii clare referitoare la primirea lor in selectul club, iar Ucraina (sustinuta de Polonia, Lituania si Slovacia) spera sa obtina semnale privind -perspectiva sa europeana-. Ieri seara urma sa fie abordata si situatia Serbiei, a Muntenegrului si a provinciei Kosovo.
Mai multa reflectie
Desi reprezinta un subiect mai arzator pentru liderii europeni decat pentru responsabilii de la Bucuresti, soarta legii fundamentale nu poate fi privita cu indiferenta de catre Romania. Iar asta, deoarece adoptarea textului care sa eficientizeze functionarea institutiilor europene este foarte importanta pentru o organizatie cu 25 de membri si devine absolut necesara dupa aderarea Romaniei si Bulgariei.
BBC aprecia ca perioada de reflectie, inaugurata in urma cu un an, dupa esecul referendumurilor constitutionale din Franta si Olanda, va fi prelungita. Publicatia electronica euobserver. com anticipa ca liderii celor 25 vor incerca sa adopte un text care sa nu supere nici unul dintre statele care au o idee clara despre ce ar trebui facut cu legea fundamentala. Adica, un astfel de document ar trebui sa faca un fel de slalom diplomatic printre cei care sustin continurea procesului de ratificare, cei care vor cosmetizarea legii fundamentale, cei care vor o modificare radicala a textului, cei care vor pastrarea fragmentelor celor mai importante si, in fine, cei care vor abandonarea proiectului.
Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, aprecia ieri ca Franta si Olanda, cele doua tari care au respins prin referendum legea fundamentala, ar trebui sa propuna o cale de iesire din criza. Cu toate acestea, este putin probabil ca cele doua state vor reusi sa rezolve problema. Liderii europeni privesc cu speranta mai degraba spre vara viitoare, cand Germania va prelua presedintia rotativa a Uniunii, dupa ce se vor fi incheiat alegerile prezidentiale din Franta si cele parlamentare din Olanda.
Alte teme
Presa europeana nu se astepta la decizii majore in urma acestui intruniri, un comentariu ironic al lui Reuters sustinand ca -daca totul merge bine, nimeni nu va observa macar ca acest summit a avut loc-. Se considera ca pe langa cele doua subiecte majore ar mai putea fi abordate teme precum: negocierile pe teme energetice cu Rusia, politica imigratiei sau intarirea securitatii la frontiere.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
