La Bucuresti s-a asternut o liniste deplina pe subiectul acordului bilateral semnat de Romania si SUA, care confera imunitate cetatenilor americani in fata Curtii Penale Internationale. Nici macar declaratiile parlamentarilor europeni, care au criticat pozitia Guvernului roman, nu i-au determinat pe demnitarii Cabinetului Nastase sa reactioneze.
La solicitarile ziaristilor, ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, s-a multumit sa precizeze ca autoritatile romane asteapta scrisoarea parlamentarilor europeni, dupa care vor evalua situatia, vor avea dialoguri cu oficialitatile de la Bruxelles si abia dupa aceea vor exprima un punct de vedere pe aceasta tema.
Romania lasa timpul sa decida
Presedintele Parlamentului European, Pat Cox, a declarat ca va trimite o scrisoare Legislativului de la Bucuresti pe tema semnarii acordului bilateral cu SUA privind CPI, in care va cere ca Romania sa se conformeze pozitiei Uniunii Europene pe aceasta tema.
Declaratiile oficialilor de la Strasbourg par sa nu fi produs impresie la Bucuresti. Hildegard Puwak a precizat ca a vazut declaratiile unor parlamentari europeni, care si-au exprimat regretul ca Romania a semnat acordul cu SUA, dar a spus ca autoritatile romane asteapta ca statele UE sa-si exprime o pozitie comuna in aceasta problema.
-Prioritatile noastre – integrarea in UE si NATO – raman valabile si vom incerca sa gasim solutia potrivita pentru a avea culoar liber spre cele doua obiective-, a tinut sa ne linisteasca ministrul integrarii.
Bulgaria se mai gandeste
Chiar daca este in aceeasi -oala- cu Romania pe drumul integrarii euro-atlantice, Bulgaria inca mai mediteaza asupra mult disputatului acord bilateral cu SUA. Spre deosebire de Romania, care s-a grabit sa semneze un asemenea acord cu SUA, provocand nemultumirea UE, cu care nu s-a consultat, Bulgaria a anuntat, prin ministrul sau de externe, Solomon Passy, ca isi va anunta decizia dupa ce se va fi consultat cu tari membre in UE. Agentia Reuters citeaza insa surse oficiale de la Sofia, care sustin ca, in cele din urma, Bulgaria va urma exemplul Romaniei.
Balticii asteapta semnalul de la UE
Ca si tara noastra, statele baltice se asteapta sa fie primite la toamna in NATO, dar sunt in acelasi timp si candidate cu mari sanse pentru primul val de extindere a UE. Multi observatori se tem insa ca, mai devreme sau mai tarziu, balticii vor fi pusi in situatia sa aleaga doar una dintre cele doua organizatii. Premierul Estoniei, Siim Kallas, se afla zilele acestea la Washington si, in cele trei zile cat va sta in capitala americana, ii va fi imposibil sa ocoleasca subiectul acordului de imunitate. Dar, dupa cum cum a declarat ziaristul Boris Guracinski din Tallin pentru BBC, premierul Kallas s-a dus la Washington cu gandul sa reziste.-Estonienii se afla in expectativa. Estonia, daca va semna acest acord, il va semna in grup, impreuna cu celelalte tari candidate-, declara pentru BBC ziaristul estonian. Presedintele Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, si cel al Lituaniei, Valdas Adamkus, au convenit deja ca nu vor semna acordul cerut de SUA pana ce UE nu va ajunge la o pozitie comuna in legatura cu acest subiect.
Comisia asteapta ca tarile candidate sa se conformeze pozitiei UE
Reuniunea neoficiala de la Elsinor a ministrilor de externe ai celor 15 este departe de a fi adus clarificari in privinta controversei create de solicitarile SUA in legatura cu CPI. Dorinta americanilor de a-si vedea cetatenii imuni in fata acestei instante ridica problema legitimitatii tribunalului, dar recentele luari de pozitie ale Romei si Londrei, chiar la Elsinor, au lasat sa se inteleaga ca punctul de vedere avansat pe aceasta tema la Comisia Europeana nu este impartasit de toate statele membre ale UE. Purtatorul de cuvant al Comisiei, Jonathan Faull, sustine ca CPI -trebuie sa asigure punerea in aplicare a legii internationale si nu trebuie sa se faca exceptii pentru cei care comit crime-.
Cat priveste implicarea tarilor candidate in procesul adoptarii punctului de vedere comun al UE in privinta CPI, purtatoarea de cuvant Emma Woodwin sustine ca -tarile candidate vor fi informate de pozitia la care se va ajunge in interiorul Uniunii, dar aceasta problema nu va fi in nici un fel folosita pentru a exercita presiuni asupra lor, impotriva lor, ca o amenintare. Ele vor fi asadar informate si vor putea sa ia propriile lor decizii, dar evident exista o logica in a le vedea aliniate la aceasta pozitie comuna europeana-, a mai precizat doamna Woodwin.
