Saptamana trecuta au navalit peste romani, de fapt peste mass-media noastra mioritica, mari evenimente externe – inmormantarea Papei Ioan Paul al II-lea si nunta principelui Charles, evenimente care au -ingropat- stirile romanesti, transformand in fapte diverse cazul rapirii sau disparitiei celor trei ziaristi romani in Irak, arestarea omului de afaceri arabo-roman Omar Hayssam (banuit a fi profund implicat in disparitia ziaristilor respectivi) si (totusi!) anuntarea rezultatului alegerilor partiale pentru Primaria Bucurestiului, care are acum un nou edil-sef, in persoana democratului Adriean Videanu. Desi cred ca nu trebuie sa uitam nici de criza din sistemul judiciar, care ar putea sa aiba ceva in comun si cu -disparitiile- si -arestarile- romano-arabesti. De fapt, in chestiunea rapirii care a cam pus pe jar puterea politica de la Bucuresti si a rascolit putin presa, dand nastere la celule de criza, secretomanie mai mult sau mai putin justificata, scenarii peste scenarii, talk-show-uri, nu s-a intamplat mai nimic, -marea rapire- a cazut intr-un anonimat specific romanesc, dar asta nu pentru ca media s-ar fi conformat solicitarii -celulelor de criza- de a nu face mare zarva si a pune in circulatie toate zvonurile, ci pentru ca pur si simplu ziaristii-sefi s-au aruncat pe subiecte mai -grase-, aducatoare la sigur de rating ridicat. Pai de ce sa umble aiurea prin Bagdad si alte coclauri nisipoase si pline de capcane mortale trimisii speciali ai televiziunilor si radiourilor, de ce sa riste alte -rapiri-, aruncand banii pe ceva ce deocamdata nu aduce audienta, cand mult mai comod si civilizat a fost sa transmita, pe de o parte, de la Roma, de la Vatican, din Piata San Pietro, din Bazilica, aratand din toate pozitiile catafalcul cu trupul lui Karol Wojtila si transportarea sicriului; iar pe de alta parte, din Londra, de la Castelul Windsor, de la primaria cu acelasi nume, surprinzand cuplul Charles-Parker in catedrala din Canterburry, la cununia civila, pe strada strangind maini din popor, ale admiratorilor sau ale unor gura-casca etc?!
Nu spun ca cele doua evenimente – unul sacral, altul monden – nu meritau o sporita atentie a mass-media si a romanilor in general, dar modul in care ne-am auto-ignorat mi se pare simptomatic si decisiv pentru noi, pentru viata si soarta pe care am avut-o, o traim si-o s-o impartasim cat om mai -dainui pe aceste meleaguri danubiano-pontice-.
Sa fi asteptat oare si -rapitorii- (nu din mai stiu eu ce respect, ci pentru a nu le obtura actiunea si miza ei politica sau financiara) consumarea evenimentelor de la Vatican, care oricum nu s-au terminat, caci urmeaza alegerea noului Papa, si Londra?! Sa se fi indoit -initiatorii de disparitii- de eficienta intreprinderii lor, speriati ei insisi de implicatii si neinstare sa duca la capat ce-au inceput?! Sa fi fost atat de impresionati sau stresati si unii si altii de fastuoasele funeralii de la Vatican si discreta casatorie de la Windsor?! Dumnezeu sau Alah stie!
Amin! Sau casa de piatra!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
