De la bun inceput trebuie subliniat faptul ca regimul politic reflectat in Constitutia din 1991 poate fi calificat ca un regim prezidential atenuat sau parlamentarizat. Iar cum noua Constitutie recent revizuita nu aduce modificari majore in acest sens, Romania continua sa fie o republica de tip semiprezidential. Iar acest caracter este rezultatul receptarii in sistemul constitutional romanesc a modelului de alegere a sefului statului in sistemele prezidentiale, combinat cu modalitatile de raspundere politica a puterii executive fata de puterea legislativa, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Astfel ca putem aprecia fara teama de a gresi ca modelul republicii semiprezidentiale a rezultat din impletirea unei trasaturi esentiale a regimului politic prezidential (alegerea directa a sefului statului) cu raspunderea politica a guvernului fata de parlament. Normal, si alte republici au institutionalizat de-a lungul timpului acest model semiprezidential, reprezentand astfel surse de inspiratie pentru Adunarea Constituanta de la Bucuresti. Dar ceea ce deosebeste in primul rand actualul regim politic romanesc fata de alte regimuri semiprezidentiale sunt formele concrete de echilibrare a celor trei puteri in Constitutia Romaniei si mai ales raportul intre puterea legislativa si cea executiva. Este vorba despre posibilitatea constitutionala a asumarii de catre seful statului a unei raspunderi politice in fata parlamentului.
Ce spune Constitutia despre presedintele tarii
Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva si intruneste, in aceasta calitate, prerogativele esentiale ale acestei puteri ce revin prin definitie sefului statului. Potrivit modelului executivului dualist, puterea executiva este repartizata echilibrat intre seful statului si guvern. Intre atributiile acestei din urma autoritati publice si cele ale institutiei prezidentiale exista demarcatii clare. In sistemul constitutional romanesc, institutia prezidentiala si guvernul au legitimitati diferite si provin din vointe politice diferite. In ceea ce-l priveste pe presedinte, Constitutia Romaniei ii confera acestuia, in calitatea pe care o are ca sef al statului, patru functii principale: functia de reprezentare; este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii; vegheaza la respectarea Constitutiei; functia de mediere. Fiind astfel organul de varf al puterii executive si in aceasta calitate ocupand demnitatea de sef al dtatului, presedintele Romaniei se identifica practic cu statul roman. Iar despre functiile acestuia lucrurile sunt, credem, cat se poate de clare. Singura precizare care se impune insa in acest context este, poate, cea referitoare la prevederea constitutionala conform careia, pentru a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Medierea intre puterile statului se refera in mod clar la arbitrarea unui conflict intre cele trei puteri constitutionale. Este deci implicata o activitate de arbitraj, inclusiv concesii reciproce intre partile aflate in divergenta. Medierea presedintelui nu poate avea insa ca scop asigurarea respectarii Constitutiei. Medierea este total nepotrivita restabilirii legalitatii constitutionale, actiune care exclude orice fel de compromis sau concesii si care presupune interventia directa, prompta, a parlamentului. Ca mediator sau arbitru, presedintele este in mod obligatoriu impartial. Iar impartialitatea sa este facilitata si de faptul ca nu este membru al vreunui partid politic. Acesta este, poate, si principalul rol al presedintelui Romaniei.
Calcaiul lui Ahile
Numai ca, din pacate, tot impartialitatea politica este si -calcaiul lui Achile-, in speta al actualului presedinte Ion Iliescu. De prea multe ori, seful statului a uitat ca din momentul depunerii juramantului a devenit, in fapt, presedintele tuturor romanilor. Ca un arbitru nu se va bucura niciodata de o incredere totala atat timp cat va mangaia parinteste o anume parte a societatii, pe simple considerente sentimentale. Iar poate una din cele mai grave – dar cu siguranta cea mai consecventa – incalcare a prerogativelor sale constitutionale de catre presedintele Ion Iliescu o reprezinta repetata sa participare la sedintele de lucru ale unui partid politic. Fie acesta si Partidul Social Democrat, adica partidul de guvernamant si al carui presedinte spiritual este tocmai presedintele Ion Iliescu. Iar daca este sa luam doar cele mai recente exemple de incalcari flagrante ale prerogativelor constitutionale, trebuie mentionat ca seful statului, care nu este membru de partid, a participat atat la Biroul Executiv, cat si la Congresul Alesilor Locali ai PSD. Iar aceste prezente deloc intamplatoare nu au cum sa nu arunce vadite umbre de indoiala asupra impartialitatii constitutionale de care ar trebui sa dea dovada, in mod normal, presedintele Romaniei. Cu atat mai mult cu cat nu pot fi trecute cu vederea gravele acuze ce i se aduc lui Ion Iliescu, inca de pe timpul primelor sale mandate prezidentiale. Iar acuza de atentat la siguranta nationala prin instigare la violenta si nesupunere civica nu poate fi bagatelizata printr-un simplu zambet, fie el si unul prezidential si cu toata gura. Este vorba despre incredibila pozitie adoptata oficial de catre presedintele Romaniei cu ocazia mineriadelor ce au reprezentat practic cele mai puternice lovituri date fragilei democratii romanesti.
Pornirile razboinice ale presedintelui
Tot in categoria pornirilor razboinice ale presedintelui in legatura si in totala contradictie cu prerogativele sale de mediere se incadreaza si -toleranta- afisata de fostul si actualul sef al statului pe marginea nefericitelor evenimente de la Targu Mures. A urmat -Scandalul Costea- legat de posibila finantare a campaniei electorale a lui Ion Iliescu din bani publici. Iar dovezile ca seful statului considera prerogativele ce-i revin ca fiind unele pur facultative pot continua la nesfarsit. Insa gafele diplomatice facute de presedintele Ion Iliescu, cel care se identifica cu statul roman si il reprezinta pe plan extern a pus de nenumarate ori pe jar intreaga comunitate internationala. Si este suficient sa mentionam aici doar paguboasele aprecieri ale presedintelui cu privire la Holocaust, ceea ce a atras statul roman intr-un profund conflict diplomatic international.
Hobby-ul lui Ion Iliescu – activitatea judecatoreasca
Dar, fara indoiala, -hobby–ul neconstitutional preferat al presedintelui Ion Iliescu – din pacate tot mai frecvent in ultimul timp – il reprezinta imixtiunea sa clara in ceea ce priveste activitatea judecatoreasca. Practic, presedintele nu s-a sfiit sa dea -indicatii pretioase- magistratilor in probleme de o importanta majora, cum ar fi retrocedarea caselor nationalizate. Adept declarat al principiului ca -proprietatea e un moft-, seful statului le-a cerut judecatorilor sa nu se mai oboseasca atat cu procesele de retrocedare, ceea ce a condus la valul de plangeri la instantele europene. Si pierdute pe banda rulanta de catre statul roman. Pronuntarile prezidentiale cu privire la nevinovatia cate unei persoane publice aflate in curs de ancheta judiciara sunt deja banalitati. Caci doar presedintele Ion Iliescu si-a permis sa atraga atentia magistratilor cum sa judece speta judecatoarei Andreea Ciuca de la Cluj, ceea ce reprezinta de fapt o incalcare de-a dreptul grosolana a prerogativelor ce-i revin.
Romania – un stat politic prezidential
Iata de ce, ca o concluzie asupra rolului presedintelui Romaniei in sistemul constitutional romanesc, sa remarcam statutul echilibrat al functiei acestuia prevazut de normele constitutionale. Numai ca, in practica, presedintele Ion Iliescu a incalcat in mod repetat prerogativele ce-i revin, lasand impresia ca, in realitate, Romania nu ar fi o republica semiprezidentiala, ci un stat condus de un regim politic pur prezidential. De aceea, este nevoie ca societatea civila si intreaga clasa politica romaneasca sa constientizeze neconstitutionalele -excese- in indeplinirea functiilor ce-i revin dovedite de actualul presedinte. Si sa vegheze ca viitorul sef al statului, oricine ar fi acesta, -sa se multumeasca- cu prerogativele ce-i revin prin Constitutie.
Vicepresedinte PD,
Corneliu Turianu
PSD i-a mintit pe tineri in privinta desfiintarii armatei obligatorii
Propunerile Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) de modificare a legii privind efectuarea stagiului militar nu sunt satisfacatoare, considera presedintele executiv al PD, Emil Boc. Liderul democrat apreciaza ca proiectul prezentat de MAI nu este constitutional atata vreme cat nu reglementeaza stagiul militar pe baza de voluntariat si reprezinta -o alta minciuna, o alta neimplinire a PSD-. Emil Boc afirma ca reprezentantii partidului de guvernamant nu respecta promisiunea eliminarii serviciului militar obligatoriu, facuta tinerilor cu ocazia referendumului pentru revizuirea Constitutiei. -Ar trebui ca PSD, daca nu respecta Constitutia, sa respecte macar promisiunea facuta tinerilor ca armata se va face pe baza de voluntariat-, a declarat presedintele executiv al PD. Partidul Democrat respinge ideea oricarei discriminari a tinerilor dupa criteriul posibilitatilor financiare. -Nu suntem de acord ca armata sa fie o pedeapsa pentru saraci-, a aratat presedintele executiv al PD, care a apreciat ca introducerea unei taxe pentru scutirea de armata, dupa formula propusa de MAI, nu poate fi acceptata sub nici o forma. Emil Boc a precizat ca Partidul Democrat va sustine in continuare propunerea legislativa proprie, initiata imediat dupa intrarea in vigoare a noii Constitutii. Proiectul PD prevede ca participarea populatiei la apararea tarii se realizeaza prin satisfacerea, la cerere, a unui stagiu de pregatire militara. Cetatenii care doresc sa participe la acest stagiu ar urma sa beneficieze de o indemnizatie lunara egala cu solda minima a militarilor angajati pe baza de contract, precum si de asistenta medicala si medicamente gratuite, iar apoi vor putea fi angajati in unitatile militare. Tinerii proveniti din familii defavorizate vor avea prioritate pentru efectuarea acestui stagiu, iar statul va oferi voluntarilor un credit fara dobanda, in vederea construirii sau achizitionarii unei locuinte. Ministerul Administratiei si Internelor a dat publicitatii, duminica, un proiect de lege privind efectuarea stagiului militar, care prevede reducerea duratei acestuia de la 12 luni la noua luni, respective de la sase luni la patru luni pentru absolventii de invatamant superior. Proiectul mai prevede ca recrutii au posibilitatea de a recurge optional la serviciul civic sau la plata unei sume compensatorii egale cu contravaloarea a 15 salarii brute minime pe economie, adica aproximativ 37 milioane de lei.
De ce pleaca tinerii din Romania?
Potrivit statisticilor oficiale, la inceputul anului 2003, in Romania, 250.000 de someri – dintre cei 850.000 in total – sunt tineri. Aproape 60% din cei care pleaca sa munceasca in strainatate au varste sub 30 de ani, iar aproape jumatate din ei au studii superioare. De ce pleaca tinerii din Romania? O intrebare grava, dar cu un raspuns relativ usor, aproape comandat: in orice caz, nu de prea mult bine isi iau lumea-n cap. Daca presedintii Romaniei postceausiste (atat Emil Constantinescu, cat si Ion Iliescu) au declarat, cu diferite ocazii, ca nu-i nici o tragedie in exodul tinerilor, consideram ca amploarea fenomenului trebuie sa ne ingrijoreze, daca ne gandim la viitorul acestei tari. Pentru a veni in sprijinul tinerilor, deputatul PD Romeo Raicu a depus o propunere legislativa cu solutii concrete pentru a limita acest fenomen grav cu care se confrunta societatea romaneasca, emigratia in randul tinerilor, cat si stoparea cresterii numarului somerilor in randurile lor.
Comisia de buget-finante voteaza pentru migratia tinerilor
Prin propunerea de respingere a acestui proiect de lege, comisia de buget-finante, avand in componenta reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare, ne demonstreaza ca in Romania nu se poate face nimic pentru tineri. Isi permite Romania, o tara saracita si ramasa in urma, sa piarda tinerii instruiti in tara, cu multe cheltuieli de la bugetul de stat, pentru ca altii sa le foloseasca aptitudinile si talentul? Oricat de grava este situatia, se pare ca nu-i alarmeaza pe marea majoritate a politicienilor acestei tari. Cu toate ca guvernul sustine promovarea acestui proiect de lege, comisia de buget-finante justifica respingerea acestei propuneri legislative, invocand politica Comisiei Europene privind schemele de eliminare a ajutoarelor de stat acordate sub forma de facilitati fiscale, neluand in calcul ca aceleasi scheme ale politicii Comisiei Europene sunt incalcate prin uriasele sume de bani aruncate in -gaurile negre- din economie, in toti cei 14 ani de la Revolutia tinerilor din Decembrie 1989. Numai datoriile societatilor comerciale mari, inclusiv reesalonarile, insumeaza 192.000 miliarde de lei, adica 60% din veniturile totale ale bugetului de stat pentru 2004. Multi datornici, toti clienti politici ai partidelor aflate la guvernare, au avut -sansa- sa scape de executarea obligatiilor fata de stat prin bunavointa politicului, care a emis o serie de reglementari, ulterior constatarii debitelor, pentru scutiri de plata, netinandu-se cont de politica Comisiei Europene. Multe din subventiile, reesalonarile, amanarile de la plata datoriilor catre bugetul de stat -nu reprezinta nici un impediment in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si nici nu sunt un pericol in implementarea acquis-ului comunitar si a finalizarii procesului de aderare-. Acestea sunt concluziile care pot fi trase din raportul comisiei de buget-finante asupra propunerii legislative privind incurajarea tinerilor intreprinzatori, prin acordarea de facilitati in desfasurarea actelor si faptelor de comert.
Problema tinerilor – chestiune electorala
-Tineretul Romaniei trebuie privit ca aport enorm de forta in constructia nationala si europeana si nu ca o problema suplimentara ce trebuie gestionata – asa cum se intampla acum – pentru ca si tinerii voteaza! Numai o politica nationala pentru tineret, de sprijinire efectiva a tinerilor intreprinzatori, poate fi o demonstratie practica a prioritatilor si directiilor pe care Romania le intelege sa si le asume. Aceasta politica trebuie sa stimuleze si sa provoace tineretul in actiunile pe termen mediu si lung care asigura dezvoltarea economiei nationale-, considera Romeo Raicu. Proiectele referitoare la dezvoltarea Romaniei sunt sortite esecului daca nu au ingredientul numit -entuziasmul tinerilor-, inclusiv adeziunea lor la ansamblul valorilor pe care aceste proiecte se bazeaza. -Acum, cand nu este prea tarziu, trebuie sa elaboram, sa sustinem si sa promovam un pachet de legi care sa ofere – in mod real – o totala sustinere pentru tineri, indiferent de preocuparile lor, pentru cei intreprinzatori – in scopul potentarii creativitatii, puterii lor de munca si de creare de noi locuri de munca, pentru tinerii care muncesc – prin impozitare diferentiata, pentru familiile tinere – in scopul obtinerii de locuinte, facilitati acordate in desfasurarea actelor si faptelor de comert etc-, spune Romeo Raicu. Deputatul democrat a facut un apel catre parlamentari: -Nu putem continua sa scoatem de pe bancile scolii tineri bine pregatiti pentru care statul aloca sume importante pregatirii lor fara a le acorda o sansa de realizare in tara. Ceea ce va solicit este o vedere de ansamblu – care este calitatea politicului – pentru schimbarea controlata, in sensul dorit, si hotararea ca vointa politica, pentru a utiliza cu efecte benefice maxime potentialul uman reprezentat de tineret. Sper ca aceasta declaratie sa dea de gandit tuturor celor care accepta sa nu faca nimic, doar pentru a nu sprijini initiativele altora pentru tineri. Tinerii vor fi si mai dezamagiti, si mai asociali si mai dornici sa plece, lasand in urma gustul amar al unei oportunitati promise, dar niciodata oferite de cei care au puterea. Acestia vor lasa Romania prada crahului sistemului de asigurari sociale, senilitatii si acelor politicieni care vor puterea numai pentru ei, pentru familiile lor si pentru acei tineri care consimt sa fie ai lor. Intr-o dimineata, tinerii vor pleca definitiv – la propriu si la figurat -, parasind somnoroasa si inghetata Romanie in proiectul tranzitiei catre un obiectiv deja uitat-.
Pagina realizata de PD
