Mulţumiri, strangeri de mană, onoruri militare şi un general italian care a căzut pe scările Palatului Victoria. Primit cu onoruri militare, premierul Italiei, Romano Prodi (foto), a venit ieri în Romania.
După o întampinare cu fast, Romano Prodi şi prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu au avut o discuţie tete-a-tete. Temele abordate au fost din cele mai diverse. Problematica europeană, relaţiile romano-italiene, chestiuni economice şi comunitatea romană din Italia – au fost numai cateva dintre subiectele abordate de cei doi premieri.
Prim-ministrul Tăriceanu i-a mulţumit lui Prodi pentru sprijinul pe care l-a acordat Romaniei în procesul de integrare în Uniunea Europeană.
Tăriceanu crede că Romania trebuie să fie recunoscătoare Italiei pentru tot ajutorul pe care i l-a oferit de-a lungul timpului.
Cei doi premieri au discutat şi despre interesele Romaniei în zona Balcanilor şi nu au ocolit subiectul comunităţii romane din Italia.
-Am discutat şi despre problema comună care derivă din faptul că, avand o origine comună, astăzi, în Italia, comunitatea romanească probabil reprezintă cea mai importantă comunitate de străini-, a declarat Tăriceanu.
Melancolic, Romano Prodi a făcut un scurt istoric al relaţiilor romano-italiene din ultimii 10 ani. Diplomat, Prodi a adus în discuţie şi problemele pe care le creează comunitatea romană din Italia, neuitand însă să îi laude pe romanii cinstiţi. -Comunitatea romanească aduce lucruri pozitive în Italia. Există romani care au deschis afaceri în ţara noastră-, a arătat Prodi.
După întalnirea cu premierul Tăriceanu, Romano Prodi a făcut o vizită la Muzeul de Artă al Romaniei, pentru a contempla o expoziţie de artă italiană abstractă pe care o consideră un -prim pas dintr-o serie de colaborări culturale- pe care Romania şi Italia trebuie să le multiplice.
Premierul italian Romano Prodi a marcat şi momentul transformării Delegaţiei Comisiei Europene în reprezentanţă a executivului european. Prodi a avut onoarea de a dezveli plăcuţa montată pe faţada Centrului Infoeuropa din Bucureşti, marcand momentul acestei transformări.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane