Dorinta Ucrainei de a avea propriul sau senal maritim, ca alternativa concurenta la cele ale vecinilor romani, a creat premisa deloc imbucuratoare pentru fauna Deltei si mai ales pentru unele specii de a-si vedea amenintat cu disparitia si ultimul camin, refugiu in calea asa-zisei civilizatii umane. Confruntati cu reactiile dure ale partii romane, ale propriilor sale ONG-uri de mediu si internationale sau ale altor state, autoritatile ucrainene au recurs la tot felul de subterfugii pentru a-si justifica si legitima actiunea de reamenajare a canalului Bistroe. Putini stiu sau isi mai aduc aminte, de exemplu, ca ucrainenii au preferat sa incerce sa-si modifice anul trecut propriile legi, elaborand un decret potrivit caruia malurile respectivului canal nu ar mai fi parte componenta din rezervatia Biosferei Delta Dunarii, reducand cu 10% teritoriul rezervatiei existent in partea ucraineana. De altfel, initial Ucraina luase in considerare doua variante de constructie a canalului, dupa unele surse chiar trei, optand in cele din urma pentru Bistroe ca solutia cea mai comoda, mai ieftina si, dupa cum decurg lucrurile, cea mai pagubitoare pentru fauna locala, fiind inregistrate deja primele victime.
Blagoslovit pe 2 februarie 1999 cu certificatul de rezervatie internationala a biosferei, ecosistemul Deltei Dunarii nu reuseste sa-si gaseasca nicicand linistea, viata pe cel mai tanar pamant al acestei regiuni fiind perturbata atat de interesele inguste ale oamenilor care locuiesc in aceste locuri, cat si de obiectivele economice, de stat, ale celor doua tari pe teritoriul carora se gaseste aceasta bijuterie a naturii. Astfel, pe langa romanii, lipovenii si ucrainenii cu gulere mai mult sau mai putin albe, care braconeaza fara a fi jenati de autoritati aceste ape, delta s-a pricopsit de cativa ani buni si cu perspectiva interventiei factorului antropic in domeniul hidrologic cu efecte dezastruoase asupra primilor -rezidenti- ai Deltei.
Kucima, rugat de ucraineni sa nu-si dea acordul pentru Bistroe
Anul trecut, organizatiile de mediu ucrainene frematau indignate in urma anuntarii de catre propriul lor ministru al transportului a elaborarii unui decret care sa inmormanteze soarta estuarului Bistroe. Cum canalul in cauza era parte integranta a Rezervatiei Delta Dunarii, iar Ucraina, membru UNESCO, fiind insarcinata cu gestionarea acestei rezervatii alaturi de tara noastra, planul de constructie a canalului de navigatie de mare adancime ar fi intrat in conflict cu propriile legi interne ale vecinilor nostri slavi. Deoarece propria lor legislatie interzice orice activitate industriala sau de transport in zonele protejate, cu statut de rezervatii, autoritatile ucrainene au planuit redactarea unui decret spre a fi semnat de presedintele Leonid Kucima prin canalul Bistroe era scos din rezervatie, creandu-se conditiile ca malurile sale sa fie acoperite cu beton pentru viitorul senal maritim. Intentia a generat ample proteste din partea ONG-urilor ecologiste ucrainene care au tras repetate semnale de alarma asupra efectelor nefaste ale acestor lucrari. Potrivit site-urilor Uniunii Socio-Ecologice si Centrului de Consultanta Ecologica Pechenegy din Kharkiv, Ucraina, canalul va determina o crestere a vitezei curentului ce va antrena distrugerea bancurilor de nisip existente la gura canalului si, implicit, locurile de depunere a icrelor pentru o serie de specii de pesti, afectand totodata si arealurile de hrana ale unor specii de pasari. Conform expertilor ucraineni, constructia canalului va avea un impact ecologic greu de controlat – de la dezechilibrarea balantei hidrologice din delta la cresterea riscului de poluare cu petrol si derivatele sale, pana la distrugerea habitatului si zonelor de hranire ale majoritatii faunei piscicole si a numeroase specii de pasari, multe dintre ele amenintate cu extinctia si incluse in Cartea Rosie a Ucrainei si in Lista Rosie Europeana, cum ar fi pelicanul cret. Mai mult, potrivit acestora, constructia canalului ameninta sa submineze traiul populatiei locale, bazat pe pescuit si sa distruga sistemul traditional de mangement al regiunii. Acest aspect explica de ce nu numai organizatiile stiintifice sau de mediu, ci si rezidentii si autoritatile locale s-au opus acestui proiect. De remarcat ca nu s-au opus ideii facilitarii navigatiei in zona ucraineana, dar au cerut ca senalul sa fie construit in afara rezervatiei biosferei – de fapt unul dintre planurile alternative luat in calcul initial de catre statul ucrainean si respins din cauza costurilor mari pe care le presupunea realizarea sa. Toamna anului 2003 avea sa aduca semnarea de catre Kucima a decretului respectiv in ciuda opozitiei interne si internationale.
Optimismul ucrainean, contrazis de tipatul neauzit al puilor de chira
De altfel, sfidand propria legislatie, Ministerul de Transporturi ucrainean avea sa inceapa inca inainte de semnarea decretului pregatirile pentru constructia canalului Bistroe. Refuzati de companiile olandeze, ucrainenii au facut apel al serviciiile companiei germane Moebius. Pe 16 mai 2003, deci cu ceva vreme inainte de elaborarea decretului, vasele lui Josef Moebius dragau deja bancurile de nisip aflate la gura de varsare in Marea Neagra. Si asta in conditiile in care guvernul german a acordat o serie de fonduri pentru un proiect de protectie a biodiversitatii, o parte din acesti banii fiind folositi pentru proiectul -Danube Delta Biodiversity-. Efectele negative ale lucrarilor de constructii n-au intarziat sa apara, contrazicand optimismul afisat de catre autoritatile ucrainene, ce sustinusera ca amenajarea estuarului Bistroe nu va afecta echilibrul ecologic si biodiversitatea Deltei Dunarii. Pe 16 iulie, un grup de reprezentanti ucraineni ai rezervatiei biosferei, insotiti de membrii altor trei organizatii de mediu, au constatat primul rezultat tragic al lucrarilor. Mii de pui de chira au murit in ouale neeclozate de pe grindul Ptichya, din apropierea canalului. Potirvit lui Shaparenko Sergey, presedintele Centrului de Consultanta Ecologica Pechenegy din Kharkiv, Ucraina, moartea puilor de chira de mare si chira de balta fiind cauzata de abandonarea oualor de catre adulti, prea stresati de zgomotul produs de utilajele si masinile de excavare, raspandite pe o intindere de cinci-sapte km. Pe site-ul Uniunii Socio-Ecologice Ucrainene – www.seu.ru -, pot fi vazute fotografii ce infatiseaza distrugerea locurilor de cuibarire a acestor colonii de pasari, abandonata in totalitate de ocupantii sai cu cateva zile inainte de eclozarea puilor. In aceste conditii, Sergey Shaparenko si-a exprimat temerea ca in octombrie tara sa ar putea sa-si piarda calitatea de membru UNESCO daca lucrarile si, implicit, distrugerea rezervatiei vor continua. Progonoze pesimiste au fost formulate si de catre cercetatorii romani din cadrul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD), care se tem ca soarta puilor de chira va fi impartasita de viitoarele generatii ale unor familii de pesti, precum sturionii sau scrumbia, sau pasari amenintate cu extinctia – pelicanul cret, cormoranul pitic sau vulturul codalb.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
