Senatorii au votat împotriva reglementării parteneriatului civil în România

Iniţiativa care ar putea reglementa parteneriatul civil în România a fost respinsă luni, 29 octombrie, de senatori, cu 92 voturi împotrivă, 10 pentru şi 1 abţinere. Propunerea votată astăzi este iniţiată de deputata independentă Oana Bîzgan pentru a oferi protecţie juridică cuplurilor care nu doresc să-şi schimbe statutul civil, dar sunt dispuse să-şi oficializeze relaţia. După acest vot, iniţiativa va ajunge la Camera Deputaţilor, cameră decizională.

Partenerii dintr-o uniune consensuală trebuie să aibă dreptul la protecţia bunurilor, la accesul la servicii medicale şi reprezentare în caz de pierdere a capacităţii de a decide pentru sănătatea proprie, la abitaţie, la succesiune în caz de deces ş.a.m.d. – drepturi civile ce decurg din Constituţia României şi legile în vigoare, precum şi din statutul de membru al Uniunii Europene şi parte a tratatelor şi structurilor internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei etc.

„În 2018, într-o ţară europeană, legiuitorul încă mai condiţionează recunoaşterea unor drepturi civile de instituţia căsătoriei, ceea ce duce la discriminarea bărbaţilor şi femeilor care aleg să aibă o relaţie de cuplu fără să se căsătorească. Acest aspect încalcă inclusiv Constituţia României, care menţionează clar la art. 16, alin (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, subliniază Oana Bîzgan, iniţiatoarea acestei propuneri.

Discriminarea se manifestă în situaţii diverse şi produce încălcări ale altor drepturi, cum ar fi cel la sănătate sau moştenire: partenerii nu pot fi co-asiguraţi în sistemul de sănătate şi nu sunt recunoscuţi ca aparţinători în cazul unei boli ce necesită internare; după decesul unuia dintre parteneri, deşi au locuit împreună şi au contribuit la cheltuielile aferente locuinţei comune, partenerul supravieţuitor nu are niciun drept asupra acesteia sau a bunurilor comune.

Uniunile consensuale – cuplurile care aleg să nu se căsătorească – prezintă un trend ascendent în ultimii ani, atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Convieţuirea în afara căsătoriei este o stare de fapt ce nu mai poate fi ignorată, fiind necesar să devină şi o stare de drept, se menţionează în expunerea de motive anexată proiectului de lege. „Toţi cetăţenii au dreptul la protecţie din partea statului cu privire la viaţa privată, în virtutea principiului nediscriminării şi al egalităţii, independent de starea civilă. În România circa 800.000 de persoane trăiesc în uniuni consensuale, potrivit ultimului recensământ naţional, iar 37% dintre copiii României se nasc din astfel de uniuni. Şi pentru aceşti copii, statul român are obligaţia de a garanta egalitatea de şanse şi de tratament, prin respectarea drepturilor fundamentale. Votul dat de senatori astăzi reprezintă o oportunitate irosită de România de a avansa, în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, explică deputata Bîzgan.

La nivelul Uniunii Europene, 22 de ţări oferă cetăţenilor posibilitatea de a-şi oficializa relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, prin alternativa parteneriatului civil. Deşi atât Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) au decis că statele membre sunt obligate să asigure cadrul legal necesar protejării drepturilor şi intereselor cuplurilor ce trăiesc în uniuni consensuale, România nu are încă o lege a parteneriatului civil.

Ţinând cont de evoluţiile sociale cu privire la relaţiile de cuplu şi de familie, se impune deci o actualizare şi o aliniere a legislaţiei ce le reglementează, iar parteneriatul civil reprezintă un prim pas în acest sens, se mai motivează în expunerea legii. „Prin această iniţiativă, parteneriatele civile ar putea fi oficializate prin intermediul primăriilor, nu la notar, având o procedură simplă şi fără costuri suplimentare pentru cei care doresc să-şi oficializeze relaţia de cuplu. Ca reprezentanţi ai cetăţenilor în Parlamentul României, avem datoria să facem legi care să fie accesibile şi pe înţelesul tuturor, legi care să îmbunătăţească viaţa şi să ajute la un viitor mai bun pentru toţi românii”, completează iniţiatoarea.

Oana Bîzgan este deputată independentă şi Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare ale Camerei Deputaţilor. Îi aparţin o serie de iniţiative legislative ambiţioase, precum legea hărţuirii stradale, pedepsirea hărţuirii morale la locul de muncă, registrul naţional automatizat al infractorilor sexuali şi creşterea până la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecţie sunt trimişi în servicii de tip rezidenţial. Mai multe informaţii pe www.oanabizgan.com.